luni, 30 decembrie 2013
APEL CATRE SOCIETATEA CIVILA DIN ARGES
CONSILIUL NATIONAL AL SOCIETATII CIVILE (CNSC)
Forta a Treia - forta
civica a natiunii romane!
APEL
CATRE
TOTI MEMBRII CNSC
PENTRU
REORGANIZAREA SOCIETATII CIVILE ROMANESTI
-
Proiect de plan
de actiune pentru anul 2014 -
1. Actualizarea
si completarea documentului programatic al CNSC, intitulat "PLATFORMA
CIVICA". Termen: 20.01.2014;
Responsabili: Dogaru Mircea (ROMANIA),
Popescu Mircea (SUA), Hazaparu Dan (ROMANIA).
2. Difuzarea
"PLATFORMEI CIVICE" catre membrii CNSC si in mass media, in scopul
adoptarii acesteia, prin consens. Perioada: 20-31.01.2014; Responsabil: Sirbu
Razvan.
3. Intocmirea
unui studiu/articol cu tema "Forta a Treia, forta civica a natiunii
romane. Scopul si rolul societatii civile in prezent si in perspectiva".
Termen: 20.01.2014; Responsabil: Dogaru Mircea.
4. Informarea si
atragerea a cat mai multe sindicate, ONG-uri si cetateni in randurile CNSC.
Stabilirea procedurii de adeziune pentru persoane juridice si pentru persoane
fizice. Termen: 31.01.2014;
Responsabil: Radu Toma (SUA).
5. Inregistrarea
sindicatelor, ONG-urilor si a persoanelor fizice din cadrul CNSC ca membri
sustinatori ai Consiliului Unirii, in scopul atragerii catre CNSC a cetatenilor
Republicii Moldova, care detin si cetatenia romana. Termen: 31.01.2014; Responsabil: Radu Toma; Anatol Munteanu (REPUBLICA
MOLDOVA).
6. Stabilirea
cadrului organizatoric al activitatii interne a CNSC. Stabilirea de
coordonatori pe domenii de activitate, la nivel national, astfel:
a. Coordonator
pe probleme de politica interna;
b. Coordonator
pe probleme de politica externa;
c. Coordonator
pentru diaspora;
d. Coordonator
pentru unirea Basarabiei cu Romania;
e. Coordonator
pentru relatia cu NATO si UE;
f.
Coordonator pentru probleme economice;
g. Coordonatori
pentru monitorizarea principalelor institutii ale statului de drept.
Termen: 31.01.2014;
Responsabili: presedintii sindicatelor
si ONG-urilor membre ale CNSC.
7. Dezvoltarea
retelei de Internet a CNSC si a comunicarii electronice:
a. Construirea
si atribuirea unei pagini de Internet pentru fiecare comuna si oras din Romania
(toatal 3174 localitati). Termen: 31.01.2014;
Responsabil: Rinciog Dumitru; Sirbu
Razvan.
b. Expedierea
unei scrisori de informare (vezi Anexa 1)
catre toate cele 3174 de localitati ale Romaniei. Termen: 31.01.2014; Responsabil: Radu
Toma.
c. Publicarea si mediatizarea opiniilor membrilor
CNSC pe paginile de Internet ale localitatilor, in scopul crearii celei mai
mari tribune de exprimare libera a cetatenilor si de dezbatere democratica a
problemelor Romaniei. Termen: Permanent;
Responsabili: Pricina Valeriu, Rinciog Dumitru.
8. Implicarea in
alegerile europarlamentare - noul test oficial de masurare a fortei si
influentei CNSC in societatea romaneasca:
a. Intocmirea
unei liste de 50 - 60 de candidati din Romania,
Republica Moldova si Diaspora (LISTA NATIONALA), alesi din randul personalitatilor
de cetatenie romana, ale caror calitati morale si profesionale sunt in afara oricarui dubiu (candidatii
nominalizati de CNSC pot fi si membri ai unor partide politice). Termen: 31.01.2014; Responsabil: Dogaru Mircea, Denisa Popovici, Dragos
Militaru.
b. Expedierea
unei invitatii de adeziune la CNSC, alaturi de un contract de sponsorizare a
societatii civile, pentru fiecare dintre candidatii propusi pentru LISTA
NATIONALA. Termen: 10.02.2014;
Responsabil: Vasile Mihai
c. Desfasurarea
unui sondaj public, in scopul stabilirii ordinei pe lista a numarului maxim de candidati, prevazuti de legea
electorala (aproximativ 43 de persoane). Termen: 20.02.2014; Responsabili: Toma
Radu, Miron Manega.
d. Negocierea si
inregistrarea la BEC a unei aliante electorale cu unul sau mai multe partide
politice care accepta alianta electorala cu CNSC prin SCMD.. Termen: 25.02.2014;
Responsabil: Dogaru Mircea
e. Implicarea in
strangerea de catre partidul/partidele aliate a cel putin 200.000 de semnaturi
de sustinere a a candidatilor inscrisi pe LISTA NATIONALA. Termen: 01.03.2013; Responsabili: Presedintii tuturor sindicatelor si
ONG-urilor membre ale CNSC
f.
Intocmirea Planului de desfasurare a campaniei
electorale pentru promovarea candidatilor inscrisi pe LISTA NATIONALA. Termen:
imediat dupa adoptarea HG privind alegerile europarlamentare (cu 90 zile mai inainte de ziua alegerilor).
Raspunde: Balan Iosif
9. Participarea
la pregatirile privind sarbatorirea Zilei Limbii Romane. Termen: 15.08.2014; Responsabil: Corneliu Leu, Pricina Valeriu.
10. Intocmirea
unui plan de masuri pentru implicarea CNSC in alegerile prezidentiale. Termen: cu 60 zile inainte de data alegerilor;
Responsabil: Dogaru Mircea.
COORDONATOR AL
CONSILIULUI NATIONAL AL SOCIETATII CIVILE,
PRESEDINTE AL SINDICATULUI
CADRELOR MILITARE IN REZERVA,
Col. (r) profesor dr.
Mircea DOGARU
PS:
1.
In perspectiva celor de mai sus, SCMD va
sustine, spre exemplu, includerea pe LISTA NATIONALA a d-lui senator Dumitru Pelican (PC) si a
d-lui Radu Todoran (PSD Alba).
2.
Proiectul de mai sus a fost intocmit in baza
Rezolutiei Consiliului National al Reprezentantilor SCMD, Alba Iulia,
30.11.2013.
marți, 24 decembrie 2013
MESAJUL PRESEDINTELUI SCMD ADRESAT ministrului Apararii Nationale, ministrului Administratiei si Internelor si Directorului SRI
MESAJ DE CRACIUN
ADRESAT DOMNILOR MINISTRI MIRCEA DUSA, RADU STROE
SI DOMNULUI DIRECTOR GEORGE MAIOR
Excelentele Voastre,
Pe data de 19 decembrie a.c., fostul premier Adrian Nastase acuza continuarea “traditiei de Craciun” inaugurata la 25 decembrie 1989 (prin executarea ordinului de asasinat transmis de Saul Brukner) de catre membrii unui complet de judecata (judecator, procuror, avocati). Odata cu presedintele de atunci, in Romania a fost asasinata Justitia si orice idée de democratie si de stat de drept.
In ceea ce ne priveste pe noi, purtatorii de uniforma, militari si politisti, “traditia” a inceput sa functioneze printr-o prima ordonanta de urgenta vizand lichidarea drepturilor noastre legitim dobandite, data de Craciun in 2008. De atunci am fost loviti sistematic prin ordonante, hotarari, decizii de recalculare, ilegal semnate sau decizii de revizuire fara acoperire juridica, an de an, intre Craciun si Anul Nou, intre sarmale si carnati, pe principiul hotesc al iutelii de mana si nebagarii de seama.
Asa ni s-au furat toate drepturile, stabilite prin legi si Constitutie, militarilor si politistilor, intre 1830 si 2004, si am fost transformati printr-o frauda parlamentara, in dispretul oricarei idei de drept, din rezervisti in asistati social (Legea 263/2010, Art. 6).
Partidele pe care dvs. le reprezentati ne-au promis abrogarea Legii Anastase “a doua zi” dupa ce vor ajunge la putere. Si, cu ajutorul nostru, au ajuns, dar nu ne-am recastigat statutul, drepturile furate, inclusiv dreptul legitim la munca fara restrictii, ci doar dreptul unora dintre noi de a trai, incepand cu 2013, pentru eternitate, cu un cuantum de ajutor social aproape egal fostei pensii militare de stat, furata la 1 ianuarie 2011.
Cu surprindere am constatat, asadar, in chiar ziua in care Adrian Nastase definea “traditia de Craciun”, ca aceasta se abate din nou si asupra noastra. Pe site-ul Directiei pentru Relatia cu Parlamentul si Asistenta Juridica a M.Ap.N a aparut proiectul Legii privind statutul cadrelor militare, gradatilor si soldatilor, cu precizarea ca putem face observatii si propuneri “in termen de 10 zile” desi Legea 52/2003 prevede la Art. 7, Al. 4, ca termenul trebuie sa fie “de cel putin 10 zile”. Este legal dar imoral si, in fapt, o noua bataie de joc la adresa noastra, sa ni se ofere dreptul de a interveni intre sarmale si carnati, adica intre 20 si 29 decembrie, in conditiile in care majoritatea militarilor si politistilor, activi sau in rezerva, liberi fiind, sunt plecati in vacanta, inclusiv din tara. “Pomana porcului” nu are nici o legatura cu actul de justitie reparatoriu, cu restituirea “in integrum” a unor drepturi incalcate.
Excelentele Voastre,
Daca militarii activi nu se pot pronunta, noi, in calitate de rezervisti, va raportam ca S.C.M.D. lupta de 5 ani de zile pentru apararea/restituirea statutului nostru de cadre in rezerva si a drepturilor noastre legitim castigate, si, in dispretul oricarei idei de drept furate de regimul Basescu-Boc. Pe cale de consecinta, consideram acest proiect legislativ mult prea important pentru a fi strecurat intre doua sprituri, cu atat mai mult cu cat va fi conex altor doua legi: Legea pensiilor militare de stat si Legea rezervistului. Dintre toate, prioritara pentru noi este Legea pensiilor militare de stat care trebuie sa fie definitiv reparatorie si care ne-a fost promisa lunar, de 2 ani. La ultima aparitie a premierului pe aceasta tema, in luna septembrie a.c., domnia sa a declarat ca aceasta lege va incepe sa fie aplicata cu data de 1 ianuarie 2014, ceea ce este déjà o imposibilitate. O asteptam rabdatori, disciplinati, desi murim in continuare cate 500 pe luna. Va trebui sa fie o lege total reparatorie care sa ne restabileasca legatura cu cadrele militare si de politie active, asa cum a fost intotdeauna, inclusiv prin actualizarea soldelor noastre de rezervisiti cu fiecare crestere de solda de functie/grad la cadrele in activitate.
Ne-am saturat de legi facute “pe picior” si care trebuie abrogate a doua zi dupa ce au fost promulgate. Vrem ca statutul nostru si drepturile noastre legitime sa fie batute in cuie pentru generatii, cu alte cuvinte, vrem sa reinnodam traditia Romaniei moderne si a statelor civilizate si dorim din tot sufletul sa uitam “traditia Craciunului 1989” care ne-a transformat, pentru prima data in Istorie, in executanti orbi ai ordinelor date de niste asasini politici, la comanda externa, in dispretul cinic al natiunii romane.
Excelentele Voastre,
Avand in vedere cele mai sus raportate, va transmit, in numele rezervistilor membri ai S.C.M.D., rugamintea de a uza de autoritatea dvs. si a prelungi termenul de luare la cunostinta si interventie asupra proiectului de “Lege privind statutul cadrelor militare, gradatilor si soldatilor”, tot legal, la 30 de zile, astfel incat sa putem transmite observatiile noastre pana la data de 19 ianuarie 2014. De asemenea va transmit rugamintea de a interveni pentru introducerea in plenul Camerei Deputatilor a PLX 109/2012, privind nelimitarea dreptului la munca si care este in mod inexplicabil blocat. Acesta trebuia sa fie in vigoare pana la promulgarea, absolut necesara, a Legii pensiilor militare de stat. Abia dupa aceasta, adica dupa ce ni se restituie trecutul furat, vom putea vorbi despre viitor, inclusiv despre statutele militarilor si politistilor.
Multumindu-va anticipat, imi ingadui sa urez Excelentelor Voastre un Craciun mai fericit decat al nostru si, in prag de An Nou, un NOU AN ELECTORAL IMPLINIT, EVENTUAL SI CU AJUTORUL NOSTRU !
Am onoarea sa va salut,
Presedintele S.C.M.D.,
Col.(r) dr. Mircea DOGARU
Domnule Dusa? CAND AVETI DE GAND SA PUNETI OEDINE LA CERCUL MILITAR PITESTI PATRONAT DE UN ONG MILITAR NELEGAL ?
ONG-urile obligate să-şi schimbe denumirea
Traian Băsescu a sesizat CCR asupra Legii pentru asociații și fundații
Traian Băsescu a sesizat Curtea Constituţională în legătură cu o lege care prevede obligativitatea de a-şi schimba denumirea pentru asociaţiile şi fundaţiile care au titulaturi similare celor ale unor instituţii sau structuri profesionale, sub sancţiunea dizolvării după doi ani.
"Dispoziţiile de lege mai sus-menţionate sunt neconstituţionale deoarece Parlamentul nu poate printr-o lege să modifice sau să desfiinţeze raporturi juridice consfinţite prin hotărâri judecătoreşti, care se bucură de autoritate de lucru judecat, fără ca prin aceasta să aducă atingere principiului separaţiei puterilor în stat", se arată în motivarea formulată la contestaţia adresată CC.
În plus, preşedintele afirmă că se ajunge la situaţia în care, dacă ar fi aplicată legea, respectiv dacă după expirarea temenului de doi ani prevăzut pentru schimbarea denumirii asociaţiilor şi fundaţiilor se ajunge la dizolvarea celor care nu se conformează, s-ar ajunge la o nouă încălcare a legii fundamentale.
“Asociaţiilor, fundaţiilor şi federaţiilor le sunt impuse noi obligaţii cu privire la denumirea pe care o poartă şi cu care s-au făcut recunoscuţi în domeniul în care activează, astfel încât prin efectele retroactive ale prevederilor legii aflată la promulgare se nesocoteşte atât principiul securităţii juridice, cât şi principiul protejării încrederii cetăţenilor în lege", mai argumentează şeful statului.
Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații a fost adoptată de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, în data de 19 iunie 2012.
Accesări: 684
NOTA BIROULUI OPERATIV AL FILIALEI PITESTI :
Sesizand aceasta situatie, o parte a cadrelor militare in rezerva si in retragere din garnizoana Pitesti , au consimtit inscrierea in ADEVARATA ANCMRR JUDETEANA Posada Curtea de Arges - Subfiliala Vlad Tepes, Pitesti.
NELEGALITATEA acestei situatii, este patronata de Comandantul Garnizoanei Pitesti , de mai mult de 2 ani si credem , cu acordul ministrului Apararii Nationale, incalcandu-se astfel principiul securitatii juridice ca si cel al protejarii increderii cetatenilor in lege.
Sezizam din nou PUBLIC pe ministrul Apararii Nationale in legatura cu NELEGALITATEA acestei situatii si SOLICITAM urgent desfasurarea auditului, pentru a pune la dispozitia ANCMRR Subfiliala Vlad Tepes, a patrimoniului, in vederea desfasurarii activitatilor cadrelor militare in rezerva si in retragere din garnizoana Pitesti, in stricta conformitate cu prevederile legale.
BIROUL OPERATIV AL FILIALEI 1 PITESTI.
luni, 23 decembrie 2013
IN ATENTIA PRESEDINTELUI SCMD, A VICEPRESEDINTILOR REGIONALI, PRESEDINTILOR FILIALELOR SCMD si tuturor MEMBRILOR DE SINDICAT !
I N F O R M A R E
Pe site-ul MApN http://dlaj.mapn.ro/ a fost publicat pe 19.12 2013, spre consultare publica, proiectul „Legii privind statutul cadrelor militare, gradatilor si soldatilor”. Propunerile, sugestiile si opiniile persoanelor interesate cu privire la acest proiect de act normativ sunt asteptate, pe adresa de e-mail “dlaj@mapn.ro”, în termen de 10 de zile de la afisare.
Ministrul Dusa afirma la RTV, pe data de 7 noiembrie, ca legea pensiilor militare va intra doar "la pachet" noul statut al militarilor si cu statutul rezervistului, asa ca este indicat a fi studiat acest proiect de lege si expunerea de motive, mai ales ca poate fi analizat si prin comparatie cu proiectul legii pensiilor militare de stat publicat pe site-ul MAI.
Daca in proiectul de lege al pensilor militare publicat de MAI se facea o diferentiere clara intre cei pensionati pe legea 164 iar ulterior recalculati/revizuiti de legea 119/OuG1 si cei pensionati pe legea 263, in proiectul de statut la art 108 se spune: “ 1) Prevederile referitoare la ofiţeri, maiştri militari şi subofiţeri în rezervă şi în retragere, pensionari militari, se aplică şi celor aflaţi în plată la intrarea în vigoare a prezentei legi.”
Cum termenul de trimitere a propunerilor, sugestiilor si opiniilor cu privire la proiectul de statut este pana pe 29 decembrie va invit sa analizam un pic acest proiect.
PROIECTE DE ACTE NORMATIVE AFLATE ÎN DEZBATERE PUBLICĂ
Potrivit prevederilor Legii nr. 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica, Ministerul Apărării Nationale supune consultarii publice, precum si consultarii preliminare interinstitutionale, urmatoarele proiecte:
Lege privind statutul cadrelor militare, gradatilor si soldatilor
Fisiere disponibile: (Data afisarii: 19.12.2013)
Propunerile, sugestiile si opiniile persoanelor interesate cu privire la acest proiect de act normativ sunt asteptate pe adresa de e-mail , în termen de 10 de zile de la afisare.
n.n.: *** ca de fiecare data,ni se incearca vigilenta...,
*** ca de fiecare data, esentialul se face public cand oamenii au de sarbatorit...,
*** ca de fiecare data, se incearca santajul in forma tacita...
De aceea, chiar in aceasta perioada extrem de scurta ( t.l.= 29.12 2013 ???...de ce te grabesti acum dl.Dusa ? ), cand Craciunul chiar NE AJUTA, fac APEL la PRESEDINTELE SCMD si la intregul SCMD,in calitate de cadre militare si NU de persoane, sa trimitem propunerile care NE DEFINESC si REPREZINTA !
HONOR ET PATRIA, VAE VICTIS!
Vicepresedinte CD / Coordonator
Presedintele Filialei Pitesti
Colonel Victor POPESCU
In asteptarea si aniversarea CRACIUNULUI si ANULUI NOU 2014, in calitate de Vicepresedinte al Comitetului Director Coordonator al Filialelor <<MUNTENIA SUD>>si Presedinte al Filialei Pitesti, adresez cadrelor militare in activitate, in rezerva si in retragere - membrii ai SCMD si ai ANCMRR, URARI de sanatate, fericire si prosperitate!
La Multi Ani !
Col.ec.Victor POPESCU
La Multi Ani !
Col.ec.Victor POPESCU
miercuri, 18 decembrie 2013
SARBATORI FERICITE !
...pentru o clipa sau eternitate, sa privim semetia si frumusetea muntilor , puritatea lor...
...esenta vietii lor, sta in taria de a infrunta vicisitudinele vremii !...
LA MULTI ANI SCMD !
2014
SARBATORI FERICITE !
p.Grupul Filialelor Muntenia Sud
Vicepresedinte CD / Coordonator
Colonel ec.Victor Popescu
O ANALIZA OBIECTIVA, PROFESIONISTA!
marți, 17 decembrie 2013
De ce a fost asasinat Ceauşescu
marți, 17 decembrie 2013
Masuri - ICCJ
Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) a decis joi sa sesizeze Curtea Constitutionala cu privire la modificarile aduse Codului penal de catre Camera Deputatilor, prin care presedintele Romaniei, deputatii si senatorii sunt scosi din definitia ''functionarilor publici''.
Instanta suprema sustine ca prin modificarile aduse Codului penal se hincalca mai multe dispozitii ale Constitutiei, respectiv "egalitatea in drepturi", "cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari".
De asemenea, ICCJ atrage atentia ca Romania a semnat Conventia penala privind coruptia, adoptata la Strasbourg la 27 ianuarie 1999, si Conventia Natiunilor Unite impotriva coruptiei, adoptata la New York la 31 octombrie 2003, prin care statul roman si-a asumat obligatia de a incrimina coruptia activa si coruptia pasiva a membrilor adunarilor publice nationale.
Conducerea ICCJ a convocat joi Sectiile unite ale acestei instante, din totalul de 111 judecatori in functie fiind prezenti 92.
"In urma discutiilor ce au avut loc, deliberand, Sectiile unite au hotarat sa fie sesizata Curtea Constitutionala cu privire la neconstitutionalitatea dispozitiilor art. I pct. 5 si art. II. pct. 3 din Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative (PL-x nr. 680/2011), precum si a dispozitiilor articolului unic din Legea pentru modificarea art. 253 (1) din Codul penal (PL-x nr. 467/2012), in raport cu prevederile art. 16 alin. (1) din Constitutia Romaniei, precum si cu prevederile art. 11 alin. (1) si (2) din legea fundamentala", se arata intr-un comunicat postat pe site-ul ICCJ.
ICCJ explica si care sunt considerentele care au stat la baza acestei sesizari.
Astfel, dispozitiile art. I pct. 5 si ale art. II pct. 3 din Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative (PL-x nr. 680/2011) excepteaza de la dispozitiile art. 147 din Codul penal, care definesc notiunile de "functionar public" si "functionar", precum si de la dispozitiile art. 175 din noul Cod penal (Legea nr. 286/2009 privind Codul penal), care definesc notiunea de "functionar public", o serie de categorii de persoane — "Presedintele Romaniei, deputatii si senatorii, precum si persoanele care isi desfasoara activitatea in cadrul unei profesii liberale, in baza unei legi speciale si care nu sunt finantati de la bugetul de stat".
Instanta suprema arata ca efectul dispozitiilor art. I pct. 5 si ale art. II pct. 3 din Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative (PL-x nr. 680/2011) consta, in principal, in restrangerea sferei de aplicare a tuturor normelor de incriminare care prevad, ca subiect activ, persoana care are calitatea de "functionar public" sau "functionar" in sensul art. 147 din Codul penal sau calitatea de "functionar public" in acceptiunea art. 175 din noul Cod penal, excluzand incidenta acestei categorii de norme de incriminare in cazul persoanelor exceptate de la dispozitiile art. 147 din Codul penal si art. 175 din noul Cod penal.
Dispozitiile articolului unic din Legea pentru modificarea art. 253 (1) din Codul penal (PL-x nr. 467/2012) restrang sfera de aplicare a normei de incriminare a conflictului de interese la persoanele care savarsesc fapta in exercitarea atributiilor de serviciu "ce rezulta dintr-un contract de munca si o fisa a postului semnate cu o institutie dintre cele prevazute la art. 145" din Codul penal, excluzand incidenta normei de incriminare in cazul tuturor persoanelor care exercita functii alese sau numite, functii care nu implica incheierea unui contract de munca cu una dintre institutiile prevazute in art. 145 din Codul penal si nu presupun exercitarea atributiilor de serviciu pe baza unei fise a postului.
Curtea suprema reaminteste ca, in conformitate cu dispozitiile art. 16 alin. (1) din Constitutia Romaniei, dispozitii consacrate "egalitatii in drepturi", "cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari".
De altfel, Curtea Constitutionala a constatat in jurisprudenta sa, prin considerente cu valoare general obligatorie, ca "violarea principiului egalitatii si nediscriminarii exista atunci cand se aplica tratament diferentiat unor cazuri egale, fara sa existe o motivare obiectiva si rezonabila sau daca exista o disproportie intre scopul urmarit prin tratamentul inegal si mijloacele folosite".
Judecatorii considera ca diferenta de tratament juridic instituita prin modificarile aduse Codului penal "nu are o justificare obiectiva si rezonabila, in conditiile in care conduce la excluderea incidentei unor norme de incriminare in cazul unor categorii de persoane aflate in aceeasi situatie cu persoanele carora normele de incriminare le sunt aplicabile", puncteaza ICCJ.
Referitor la dispozitiile art. 147 din Codul penal, respingand exceptia de neconstitutionalitate a acestor dispozitii, CCR a retinut in considerentele Deciziei nr. 1611/2011 ca, "tinand seama de sfera atributiilor ce intra in competenta primarului, care prin excelenta au conotatii de putere publica, apare justificata vocatia primarului la calitatea de subiect activ pentru infractiunile de serviciu sau in legatura cu serviciul, precum si pentru cele de coruptie. In caz contrar, se poate desprinde concluzia ca primarul este deasupra legii, neputand fi cercetat si pedepsit pentru savarsirea unor infractiuni care aduc atingere activitatilor de interes public, cum ar fi de exemplu cele de abuz in serviciu contra intereselor publice, de luare de mita, de primire de foloase necuvenite, de fals intelectual si altele, fapt care ar fi incompatibil cu functionarea statului de drept".
ICCJ sustine ca aceste considerente din decizia CCR nr. 1611/2011 sunt pe deplin aplicabile in cazul functiilor alese exceptate de la dispozitiile art. 147 din Codul penal si de la dispozitiile art. 175 din noul Cod penal, precum si in cazul functiilor alese si numite, eliminate din sfera subiectului activ al infractiunii de conflict de interese.
"De asemenea, avand in vedere sfera atributiilor ce intra in competenta functiilor alese sau numite, care nu implica incheierea unui contract de munca cu una dintre institutiile prevazute in art. 145 din Codul penal si nu presupun exercitarea atributiilor de serviciu pe baza unei fise a postului, dar care, prin excelenta, au conotatii de putere publica, este justificata vocatia acestora la calitatea de subiect activ pentru infractiunea de conflict de interese prevazuta in art. 253 (1) din Codul penal", mai spune instanta suprema.
"Din continutul dispozitiilor art. I pct. 5 si ale art. II pct. 3 din Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative (PL-x nr. 680/2011), precum si ale articolului unic din Legea pentru modificarea art. 253 (1) din Codul penal (PL-x nr. 467/2012) s-ar putea desprinde concluzia ca toate categoriile de persoane exceptate de la art. 147 din Codul penal si art. 175 din noul Cod penal sau eliminate din sfera subiectului activ al infractiunii de conflict de interese prevazuta in art. 253(1) din Codul penal sunt deasupra legii, neputand fi cercetate si pedepsite pentru savarsirea unor infractiuni de serviciu sau de coruptie, fapt care ar fi incompatibil cu functionarea statului de drept", se mai arata in comunicatul ICCJ.
Constitutia Romaniei, in dispozitiile art. 11 alin. (1) si (2), stabileste ca "statul roman se obliga sa indeplineasca intocmai si cu buna-credinta obligatiile ce-i revin din tratatele la care este parte", iar "tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern".
Prin Legea nr. 27/2002 a fost ratificata Conventia penala privind coruptia, adoptata la Strasbourg la 27 ianuarie 1999, iar prin Legea nr. 365/2004 a fost ratificata Conventia Natiunilor Unite impotriva coruptiei, adoptata la New York la 31 octombrie 2003.
In opinia ICCJ, ratificand prin Legea nr. 27/2002 Conventia penala privind coruptia a Consiliului Europei, adoptata la Strasbourg la 27 ianuarie 1999, statul roman si-a asumat obligatia de a incrimina coruptia activa si coruptia pasiva a membrilor adunarilor publice nationale.
Astfel, potrivit art. 4 din Conventie, fiecare parte adopta masurile legislative si alte masuri care se dovedesc necesare pentru a incrimina, conform dreptului sau intern, faptele mentionate la art. 2 (coruptia activa a agentilor publici nationali) si art. 3 (coruptia pasiva a agentilor publici nationali), daca acestea se refera la o persoana membra a unei adunari publice nationale care exercita puteri legislative sau administrative.
"Prin exceptarea de la dispozitiile art. 147 din Codul penal si de la dispozitiile art. 175 din noul Cod penal a persoanelor care au calitatea de deputat si senator este incalcata obligatia de a incrimina coruptia membrilor adunarilor publice nationale, prevazuta in art. 4 din Conventia penala privind coruptia si, in consecinta, sunt incalcate dispozitiile art. 11 alin. (1) si (2) din Constitutie", declara ICCJ.
De asemenea, ratificand prin Legea nr. 365/2004 Conventia Natiunilor Unite impotriva coruptiei, statul roman si-a asumat obligatia de a incrimina coruptia agentilor publici nationali, conform art. 15 din Conventie, alaturi de alte fapte precum "sustragerea, deturnarea sau alta folosire ilicita de bunuri de catre un agent public" (art. 17), "traficul de influenta" (art. 18) sau "abuzul de functii" (art. 19).
In conformitate cu dispozitiile art. 2 lit. a) din Conventia Natiunilor Unite impotriva coruptiei, prin agent public se intelege: "(i) orice persoana care detine un mandat legislativ, executiv, administrativ sau judiciar al unui stat parte, care a fost numita ori aleasa, cu titlu permanent sau temporar, care este remunerata ori neremunerata, si oricare ar fi nivelul sau ierarhic".
In temeiul art. 15 din Conventia Natiunilor Unite impotriva coruptiei, referitor la coruptia agentilor publici nationali, fiecare stat parte adopta masurile legislative si alte masuri care se dovedesc a fi necesare pentru a atribui caracterul de infractiune, in cazul in care au fost savarsite cu intentie: a) faptei de a promite, de a oferi ori de a da unui agent public, in acceptiunea art. 2 lit. a), direct sau indirect, un folos necuvenit, pentru sine ori pentru alta persoana sau entitate, cu scopul de a indeplini sau de a se abtine sa indeplineasca un act in exercitiul functiilor sale oficiale; b) faptei unui agent public, in sensul art. 2 lit. a), de a solicita ori de a accepta, direct sau indirect, un folos necuvenit pentru sine ori pentru alta persoana sau entitate, cu scopul de a indeplini sau de a se abtine sa indeplineasca un act in exercitiul functiilor sale oficiale.
Instanta suprema considera ca prin exceptarea de la dispozitiile art. 147 din Codul penal si de la dispozitiile art. 175 din noul Cod penal a unor categorii de persoane care exercita functii alese, contrar dispozitiilor art. 11 alin. (1) si (2) din Constitutie, este incalcata obligatia de a incrimina coruptia agentilor publici nationali, prevazuta in art. 15 din Conventia Natiunilor Unite impotriva coruptiei, avand in vedere definitia notiunii de "agent public" cuprinsa in Conventie, precum si obligatia de a incrimina fapte precum cele prevazute in art. 17 — art. 19 din aceeasi Conventie.
Sursa Agerpres
Data aparitiei: 12 Decembrie 2013
Instanta suprema sustine ca prin modificarile aduse Codului penal se hincalca mai multe dispozitii ale Constitutiei, respectiv "egalitatea in drepturi", "cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari".
De asemenea, ICCJ atrage atentia ca Romania a semnat Conventia penala privind coruptia, adoptata la Strasbourg la 27 ianuarie 1999, si Conventia Natiunilor Unite impotriva coruptiei, adoptata la New York la 31 octombrie 2003, prin care statul roman si-a asumat obligatia de a incrimina coruptia activa si coruptia pasiva a membrilor adunarilor publice nationale.
Conducerea ICCJ a convocat joi Sectiile unite ale acestei instante, din totalul de 111 judecatori in functie fiind prezenti 92.
"In urma discutiilor ce au avut loc, deliberand, Sectiile unite au hotarat sa fie sesizata Curtea Constitutionala cu privire la neconstitutionalitatea dispozitiilor art. I pct. 5 si art. II. pct. 3 din Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative (PL-x nr. 680/2011), precum si a dispozitiilor articolului unic din Legea pentru modificarea art. 253 (1) din Codul penal (PL-x nr. 467/2012), in raport cu prevederile art. 16 alin. (1) din Constitutia Romaniei, precum si cu prevederile art. 11 alin. (1) si (2) din legea fundamentala", se arata intr-un comunicat postat pe site-ul ICCJ.
ICCJ explica si care sunt considerentele care au stat la baza acestei sesizari.
Astfel, dispozitiile art. I pct. 5 si ale art. II pct. 3 din Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative (PL-x nr. 680/2011) excepteaza de la dispozitiile art. 147 din Codul penal, care definesc notiunile de "functionar public" si "functionar", precum si de la dispozitiile art. 175 din noul Cod penal (Legea nr. 286/2009 privind Codul penal), care definesc notiunea de "functionar public", o serie de categorii de persoane — "Presedintele Romaniei, deputatii si senatorii, precum si persoanele care isi desfasoara activitatea in cadrul unei profesii liberale, in baza unei legi speciale si care nu sunt finantati de la bugetul de stat".
Instanta suprema arata ca efectul dispozitiilor art. I pct. 5 si ale art. II pct. 3 din Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative (PL-x nr. 680/2011) consta, in principal, in restrangerea sferei de aplicare a tuturor normelor de incriminare care prevad, ca subiect activ, persoana care are calitatea de "functionar public" sau "functionar" in sensul art. 147 din Codul penal sau calitatea de "functionar public" in acceptiunea art. 175 din noul Cod penal, excluzand incidenta acestei categorii de norme de incriminare in cazul persoanelor exceptate de la dispozitiile art. 147 din Codul penal si art. 175 din noul Cod penal.
Dispozitiile articolului unic din Legea pentru modificarea art. 253 (1) din Codul penal (PL-x nr. 467/2012) restrang sfera de aplicare a normei de incriminare a conflictului de interese la persoanele care savarsesc fapta in exercitarea atributiilor de serviciu "ce rezulta dintr-un contract de munca si o fisa a postului semnate cu o institutie dintre cele prevazute la art. 145" din Codul penal, excluzand incidenta normei de incriminare in cazul tuturor persoanelor care exercita functii alese sau numite, functii care nu implica incheierea unui contract de munca cu una dintre institutiile prevazute in art. 145 din Codul penal si nu presupun exercitarea atributiilor de serviciu pe baza unei fise a postului.
Curtea suprema reaminteste ca, in conformitate cu dispozitiile art. 16 alin. (1) din Constitutia Romaniei, dispozitii consacrate "egalitatii in drepturi", "cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari".
De altfel, Curtea Constitutionala a constatat in jurisprudenta sa, prin considerente cu valoare general obligatorie, ca "violarea principiului egalitatii si nediscriminarii exista atunci cand se aplica tratament diferentiat unor cazuri egale, fara sa existe o motivare obiectiva si rezonabila sau daca exista o disproportie intre scopul urmarit prin tratamentul inegal si mijloacele folosite".
Judecatorii considera ca diferenta de tratament juridic instituita prin modificarile aduse Codului penal "nu are o justificare obiectiva si rezonabila, in conditiile in care conduce la excluderea incidentei unor norme de incriminare in cazul unor categorii de persoane aflate in aceeasi situatie cu persoanele carora normele de incriminare le sunt aplicabile", puncteaza ICCJ.
Referitor la dispozitiile art. 147 din Codul penal, respingand exceptia de neconstitutionalitate a acestor dispozitii, CCR a retinut in considerentele Deciziei nr. 1611/2011 ca, "tinand seama de sfera atributiilor ce intra in competenta primarului, care prin excelenta au conotatii de putere publica, apare justificata vocatia primarului la calitatea de subiect activ pentru infractiunile de serviciu sau in legatura cu serviciul, precum si pentru cele de coruptie. In caz contrar, se poate desprinde concluzia ca primarul este deasupra legii, neputand fi cercetat si pedepsit pentru savarsirea unor infractiuni care aduc atingere activitatilor de interes public, cum ar fi de exemplu cele de abuz in serviciu contra intereselor publice, de luare de mita, de primire de foloase necuvenite, de fals intelectual si altele, fapt care ar fi incompatibil cu functionarea statului de drept".
ICCJ sustine ca aceste considerente din decizia CCR nr. 1611/2011 sunt pe deplin aplicabile in cazul functiilor alese exceptate de la dispozitiile art. 147 din Codul penal si de la dispozitiile art. 175 din noul Cod penal, precum si in cazul functiilor alese si numite, eliminate din sfera subiectului activ al infractiunii de conflict de interese.
"De asemenea, avand in vedere sfera atributiilor ce intra in competenta functiilor alese sau numite, care nu implica incheierea unui contract de munca cu una dintre institutiile prevazute in art. 145 din Codul penal si nu presupun exercitarea atributiilor de serviciu pe baza unei fise a postului, dar care, prin excelenta, au conotatii de putere publica, este justificata vocatia acestora la calitatea de subiect activ pentru infractiunea de conflict de interese prevazuta in art. 253 (1) din Codul penal", mai spune instanta suprema.
"Din continutul dispozitiilor art. I pct. 5 si ale art. II pct. 3 din Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative (PL-x nr. 680/2011), precum si ale articolului unic din Legea pentru modificarea art. 253 (1) din Codul penal (PL-x nr. 467/2012) s-ar putea desprinde concluzia ca toate categoriile de persoane exceptate de la art. 147 din Codul penal si art. 175 din noul Cod penal sau eliminate din sfera subiectului activ al infractiunii de conflict de interese prevazuta in art. 253(1) din Codul penal sunt deasupra legii, neputand fi cercetate si pedepsite pentru savarsirea unor infractiuni de serviciu sau de coruptie, fapt care ar fi incompatibil cu functionarea statului de drept", se mai arata in comunicatul ICCJ.
Constitutia Romaniei, in dispozitiile art. 11 alin. (1) si (2), stabileste ca "statul roman se obliga sa indeplineasca intocmai si cu buna-credinta obligatiile ce-i revin din tratatele la care este parte", iar "tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern".
Prin Legea nr. 27/2002 a fost ratificata Conventia penala privind coruptia, adoptata la Strasbourg la 27 ianuarie 1999, iar prin Legea nr. 365/2004 a fost ratificata Conventia Natiunilor Unite impotriva coruptiei, adoptata la New York la 31 octombrie 2003.
In opinia ICCJ, ratificand prin Legea nr. 27/2002 Conventia penala privind coruptia a Consiliului Europei, adoptata la Strasbourg la 27 ianuarie 1999, statul roman si-a asumat obligatia de a incrimina coruptia activa si coruptia pasiva a membrilor adunarilor publice nationale.
Astfel, potrivit art. 4 din Conventie, fiecare parte adopta masurile legislative si alte masuri care se dovedesc necesare pentru a incrimina, conform dreptului sau intern, faptele mentionate la art. 2 (coruptia activa a agentilor publici nationali) si art. 3 (coruptia pasiva a agentilor publici nationali), daca acestea se refera la o persoana membra a unei adunari publice nationale care exercita puteri legislative sau administrative.
"Prin exceptarea de la dispozitiile art. 147 din Codul penal si de la dispozitiile art. 175 din noul Cod penal a persoanelor care au calitatea de deputat si senator este incalcata obligatia de a incrimina coruptia membrilor adunarilor publice nationale, prevazuta in art. 4 din Conventia penala privind coruptia si, in consecinta, sunt incalcate dispozitiile art. 11 alin. (1) si (2) din Constitutie", declara ICCJ.
De asemenea, ratificand prin Legea nr. 365/2004 Conventia Natiunilor Unite impotriva coruptiei, statul roman si-a asumat obligatia de a incrimina coruptia agentilor publici nationali, conform art. 15 din Conventie, alaturi de alte fapte precum "sustragerea, deturnarea sau alta folosire ilicita de bunuri de catre un agent public" (art. 17), "traficul de influenta" (art. 18) sau "abuzul de functii" (art. 19).
In conformitate cu dispozitiile art. 2 lit. a) din Conventia Natiunilor Unite impotriva coruptiei, prin agent public se intelege: "(i) orice persoana care detine un mandat legislativ, executiv, administrativ sau judiciar al unui stat parte, care a fost numita ori aleasa, cu titlu permanent sau temporar, care este remunerata ori neremunerata, si oricare ar fi nivelul sau ierarhic".
In temeiul art. 15 din Conventia Natiunilor Unite impotriva coruptiei, referitor la coruptia agentilor publici nationali, fiecare stat parte adopta masurile legislative si alte masuri care se dovedesc a fi necesare pentru a atribui caracterul de infractiune, in cazul in care au fost savarsite cu intentie: a) faptei de a promite, de a oferi ori de a da unui agent public, in acceptiunea art. 2 lit. a), direct sau indirect, un folos necuvenit, pentru sine ori pentru alta persoana sau entitate, cu scopul de a indeplini sau de a se abtine sa indeplineasca un act in exercitiul functiilor sale oficiale; b) faptei unui agent public, in sensul art. 2 lit. a), de a solicita ori de a accepta, direct sau indirect, un folos necuvenit pentru sine ori pentru alta persoana sau entitate, cu scopul de a indeplini sau de a se abtine sa indeplineasca un act in exercitiul functiilor sale oficiale.
Instanta suprema considera ca prin exceptarea de la dispozitiile art. 147 din Codul penal si de la dispozitiile art. 175 din noul Cod penal a unor categorii de persoane care exercita functii alese, contrar dispozitiilor art. 11 alin. (1) si (2) din Constitutie, este incalcata obligatia de a incrimina coruptia agentilor publici nationali, prevazuta in art. 15 din Conventia Natiunilor Unite impotriva coruptiei, avand in vedere definitia notiunii de "agent public" cuprinsa in Conventie, precum si obligatia de a incrimina fapte precum cele prevazute in art. 17 — art. 19 din aceeasi Conventie.
Sursa Agerpres
Data aparitiei: 12 Decembrie 2013
IN ATENTIA TUTUROR FILIALELOR SCMD DIN ROMANIA, REPUBLICA MOLDOVA SI UNDE MAI SUNT INFIINTATE !
Partidul Verde susţine şi ia parte la protestele care au loc faţă de gurvernul Ponta şi a monstruoasei alianţe USL. Încercarea de subminare a Justiţiei prin modificarea Codului Penal este condamnabilă în orice stat de drept şi nu poate fi trecută cu vederea. Cerem DEMISIA guvernului Ponta şi a celor 240 de parlamentari (PSD 122, PNL 73, UDMR 15, independenţi 15, PC 11, neafiliaţi 4) care au votat pentru SUPERIMUNITATE.
Noul cod penal favorizează infractorii parlamentari, la fel ca și legea amnistiei. Conform modificărilor vizate de membrii legislativului, parlamentarii nu mai fac obiectul Codului Penal în ceea ce priveşte corupţia şi abuzul în serviciu. De asemenea, conflictul de interese a fost decriminalizat: primarii, parlamentarii, ministrii si functionarii publici nu mai fac obiectul conflictului de interese. Acestea sunt argumentele prezenţei noastre în stradă, în baza celor care solicităm vehement DEMISIA cabinetului Ponta şi a celor 240 de parlamentari.
"Parlament penal, fugi de tribunal?", "Plagiatorul a mintit poporul" sau "Ceausescu n-a murit, este Ponta travestit" sunt doar câteva din sloganurile auzite la protestele de duminică şi care au mobilizat mii de oameni din toată ţara şi din străinătate.
DEMISIA guvernului actual este cu atât mai necesară cu cât la fiecare adunare populară din ultimele săptămâni, de când protestele s-au îndreptat exclusiv împotriva cabinetului (fie că a fost vorba de demararea proiectului minier de la Roşia Montană, a explorării/exploatării gazelor de şist pe teritoriul României, a blocajului economic în care a fost adusă ţara noastră sau a perpetuării nivelului de trai sub limita subzistenţei), singura replică a autorităţilor a rămas violenţa folosită de forţele de ordine pe care Ministerul de Interne le are în subordine.
Biroul de Presă
Partidul Verde
Abonați-vă la:
Postări (Atom)