Dosarul EADS
Megadosarul Microsoft - EADS poate declanşa Mani Pulite made in Romania
Megadosarul Microsoft-EADS, instrumentat de Direcţia Naţională Anticorupţie, ar putea pulveriza o mare parte a leadership-ului politic care a guvernat România în ultimii 15 ani, precum operaţiunea Mani Pulite (Mâini curate) care a destructurat clasa politică italiană cu două decenii în urmă, scrie senatorul Valer Marian. Finalizarea anchetei va devoala legăturile mafiote transpartinice din actuala clasă politică autohtonă, sub lupa procurorilor anticorupţie aflându-se în jur de 40 de înalţi demnitari (prim-miniștri, miniștri, secretari de stat, şefi de poliţie şi de servicii secrete ş.a.), care au condus destinele României în ultimii 15 ani.
Într-un interviu publicat de ziarul Adevărul săptămâna trecută, procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a făcut cunoscut faptul că, până în stadiul actual al cercetărilor, s-a conturat un prejudiciu de ordinul sutelor de milioane de euro şi o mită de circa 60 de milioane de euro, care s-a dat prin conturi bancare sau direct unor persoane fizice ori prin intermediul unor societăţi comerciale.
Acest megadosar nu este însă rodul muncii şi inteligenţei marilor procurori anticorupţie din România (alde Daniel Morar, Lucian Papici, Maria Alexandru, Laura Codruţa Kovesi, ş.a.), ci al unor anchete demarate de autorităţile judiciare din Statele Unite ale Americii, Germania, Elveţia şi Austria. Acestor demersuri judiciare din străinătate, li s-a adăugat anul trecut un denunţ formulat de Guvernul României împotriva foştilor miniştri PDL Daniel Funeriu (Educaţie) şi Valerian Vreme (Comunicaţii).
Începerea urmăririi penale (deocamdată, in rem) şi accelerarea anchetei de către Direcţia Naţională Anticorupţie, cu câteva luni înaintea alegerilor prezidenţiale, ar putea să-i zdruncine serios pe unii candidaţi importanţi la funcţiile de preşedinte (Victor Ponta, Călin Popescu Tăriceanu) sau de prim-ministru (Ioan Rus, Vasile Blaga, George Maior).
Potrivit unor dezvăluiri apărute în presa românească, în perioada în care a deţinut funcţiile de şef al Corpului de control al premierului Adrian Năstase, cu rang de secretar de stat (2001-2004), şi de ministru delegat pentru Controlul Implementării Programelor cu Finanţare Internaţională şi Urmărirea Aplicării Acquis-ului Comunitar în Guvernul PSD (2004), actualul prim-ministru Victor Ponta a fost preşedintele Fundaţiei „Secolul XXI”, care era, în perioada respectivă, asociat majoritar, cu 52,5%, în firma care administra Radio 21, alături de grupul francez Lagardere, care deţinea restul părţilor sociale.
Grupul francez Lagardere a fondat alături de grupul german Daimler Chrysler concernul european EADS, cu care Guvernul Adrian Năstase a încheiat, în 2004, contractul pentru securizarea frontierelor României, considerat al doilea cel mai păgubos contract din istoria postdecembristă a ţării, după contractul încheiat în 2003 cu compania americană Bechtel pentru Autostrada Transilvania.
Contractul pentru securizarea frontierelor României a fost atribuit concernului EADS fără licitaţie, prin hotărâre de guvern, în august 2004, la o valoare de aproape un miliard de euro. Ulterior, respectiv în 2005, ministrul de interne Vasile Blaga a solicitat o analiză a încheierii şi derulării acestui contract şi, întrucât au fost găsite nereguli mari, a cerut anchetarea mai multor foşti şefi din Ministerul de Interne, în frunte cu chestorul Toma Zaharia, fost prim-adjunct al ministrului Ioan Rus, iar valoarea contractului a fost diminuată la suma de 524,5 milioane de euro, cu posibilitatea de subcontractare de încă 350 de milioane de euro.
Între fondatorii Fundaţiei „Secolul XXI” s-a aflat şi Ioan Rus, unul dintre cei mai importanţi susţinători ai actualului prim-ministru Victor Ponta, care a demarat negocierile cu EADS pentru securizarea frontierelor României, în calitate de ministru de interne în Guvernul Adrian Năstase. Atât înainte cât şi după ce a deţinut această funcţie, Ioan Rus a fost asociat şi director al unei firme controlate de omul de afaceri Ion Țiriac (RMB Inter Auto SRL), care comercializa în Transilvania autovehicule Mercedes Benz, produse de Daimler AG. Ion Țiriac era şi este reprezentantul concernului Daimler Chrysler în România şi se află în relaţii apropiate, inclusiv de afaceri, cu Ioan Rus de aproape două decenii. Un prieten apropiat a lui Victor Ponta, Ovidiu Miculescu, numit în 2012 de actualul şef al Guvernului preşedinte al Societăţii Române de Radiodifuziune, a făcut parte din consiliul director al Fundaţiei „Secolul XXI” şi a deţinut în perioada respectivă funcţia de vicepreşedinte al consiliului de administraţie al Radio Europa FM, la care era coacţionar acelaşi grup francez Lagardere.
O altă legătură între Fundaţia „Secolul XXI” şi EADS în timpul guvernării Năstase o constituie contractul controversat al achiziţionării a două fregate militare învechite de la grupul BAE Systems din Marea Britanie, a cărui divizie de rachete a fuzionat în 2001 cu EADS, operând sub denumirea de MBDA. Fregatele militare au fost cumpărate cu suma de 122 de milioane de euro în anul 2002, când la conducerea Fundaţiei „Secolul XXI” se afla Ioan Mircea Paşcu, care era ministru al Apărării în cabinetul Năstase. Contractul cu BAE Systems a fost însă negociat şi semnat de George Maior, pe atunci secretar de stat pentru relaţii internaţionale in Ministerul Apărării Naţionale, iar din 2006 director al SRI, care se mândreşte cu acest fapt în CV-ul său.
Legat de tranzacţia cu BAE Systems, în presa britanică (The Observer) au apărut în 2007 acuzaţii că un politician român neidentificat ar fi primit un comision secret de 6 milioane de lire sterline (7,6 milioane de euro). DNA a deschis o anchetă în acest sens, pe care a închis-o în 2009 cu soluţie de neînceperea urmăririi penale, cu precizarea că va putea fi redeschisă dacă vor apărea noi probe. Un fapt mai puţin cunoscut este că George Maior este cel care a demarat negocierile cu Microsoft European Operations Center, cu sediul în capitala Irlandei, perioadă în care a fost însărcinat cu afaceri la Ambasada României de la Dublin (1997-1999) şi că a continuat negocierile cu reprezentanţa Microsoft pentru Europa în perioada în care a fost secretar de stat la Ministerul Apărării Naţionale (2000-2004).
În CV-ul şi în declaraţiile de interese ale lui Victor Ponta nu apare faptul că a fost, timp de trei ani, în care a deţinut funcţii guvernamentale în Cabinetul Năstase, preşedinte al Fundaţiei „Secolul XXI”. În calitate de şef al Corpului de control al primului ministru, Victor Ponta avea, prin lege, atribuţia şi obligaţia de a verifica modul de negociere şi de atribuire a contractului privind securizarea frontierelor României către EADS, precum şi a controversatului contract cu BAE Systems. Mai mult, având în vedere funcţia de ministru pe care o deţinea la data semnării efective a contractului de securizarea a frontierelor, Victor Ponta avea atribuţia şi obligaţia să supervizeze implementarea contractului pentru securizarea fontierelor pentru motivul că era finanţat parţial din fonduri europene. Pe de altă parte, Victor Ponta a fost membru al Comisiei speciale privind faptele de natură penală comise de membrii Guvernului României.
Victor Ponta a fost într-un conflict evident de interese, raportând funcţiile sale guvernamentale la funcţia de preşedinte al Fundaţiei „Secolul XXI”, asociat la Radio 21 cu grupul Lagardere, fondator al EADS. La fel, a fost într-un conflict evident de interese ministrul de interne Ioan Rus, având în vedere că a deţinut funcţia de director al companiei lui Ion Țiriac, reprezentantul în România al grupului Daimler Chrysler, celălalt fondator al concernului EADS.
Directorul SRI, George Maior, poate fi acuzat de complicitate sau de tăinuire, având în vedere, pe de o parte, implicarea sa în negocierile cu Microsoft Irlanda şi cu BAE Systems, iar pe de altă parte, relaţiile sale de afinitate cu Victor Ponta (căruia i-a fost naş la a doua căsătorie) şi cu Ioan Rus (care a fost naşul său la prima căsătorie). Prin această prismă se poate explica şi lipsa de reacţie de până acum a SRI în cazurile Microsoft, BAE Systems şi EADS.
În cazul contractului cu EADS, având în vedere că a fost încheiat şi derulat prin Ministerul de Interne, ar fi trebuit să se sesizeze în primul rând serviciul secret al acestui minister (Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă), condus în perioada 1999-2006 de către chestorul Virgil Ardelean. Numai că, originar din Cluj, Virgil Ardelean este de aproape două decenii un apropiat al ministrului Ioan Rus, iar în ultimul deceniu s-a apropiat şi de omul de afaceri Ion Țiriac, o dovadă elocventă în acest sens fiind faptul că firma sa de protecţie şi pază (în realitate, un serviciu privat de informaţii) funcţionează în sediul firmei lui Țiriac de lângă Ambasada Chinei.
De derularea păguboasă a contractelor cu Microsoft şi EADS nu este străin nici fostul ministru de interne Vasile Blaga, chiar dacă în 2005 a solicitat renegocierea contractului cu EADS şi a dispus formularea unei plângeri penale împotriva chestorului Toma Zaharia, primul adjunct al ministrului Ioan Rus. Este de observat că această plângere, soldată cu o soluţie de neîncepere a urmăririi penale, nu l-a vizat şi pe ministrul Ioan Rus, cu care Vasile Blaga s-a aflat şi se află în relaţii de prietenie. În acelaşi timp însă, principalul partener al EADS în România, compania Fujitsu Siemens a încheiat un contract substanţial cu Ministerul Educaţiei, unde soţia ministrului de interne, Violett Blaga, era şefa Direcţiei Juridice şi de Control, iar unul din principalii parteneri de afaceri ai ginerelui lui Vasile Blaga, firma Nei Guard, a devenit subcontractor al EADS. Pe de altă parte, cele mai substanţiale plăţi pentru contractul cu EADS au fost efectuate în al doilea mandat de ministru de interne a lui Vasile Blaga (2009-2011).
Procurorii anticorupţie i-au audiat până acum pe foştii secretari generali ai Guvernului Adrian Năstase, Șerban Mihăilescu şi Eugen Bejinariu, precum şi pe Ioan Moraru, secretar general adjunct al Cabinetului Năstase şi secretar general al guvernelor Ponta I, II şi III. De derularea ilicită a contractului cu Microsoft, prin subcontractorul Fujitsu Siemens Computers GsmbH, companie înregistrată în Austria, nu este străin nici secretarul general al Guvernului Tăriceanu I, Radu Stroe, intrat în conştiinţa publică drept cel mai cinic şi nătâng ministru de interne din România postdecembristă. În anul 2006, cu câteva luni înaintea integrării României în Uniunea Europeană, secretarul general Radu Stroe a primit trei notificări din partea corporaţiei Microsoft, respectiv prin Microsoft European Operations Center, cu sediul la Dublin, în data de 20.06.2006, prin subcontractorul Fujitsu Siemens, în data de 14.08.2006, şi prin Microsoft EMEA, cu sediul la Paris, în data de 28.11.2006 (pe care le reproducem în facsimil), prin care Guvernul României era somat să intre în legalitate cu licenţele Microsoft utilizate ilicit în administraţia centrală din România. Secretarul general Radu Stroe nu a efectuat însă nici un demers, astfel că, în data de 20.12.2006, cu doar 11 zile înaintea intrării oficiale a României în Uniunea Europeană, Microsoft European Operations Center a adresat o notificare pentru restabilirea legalităţii primului ministru Călin Popescu Tăriceanu (pe care o reproducem, de asemenea, în facsimil).
În conseciinţă, consider că se impune cercetarea şi implicit audierea în cauză a premierului Victor Ponta, a fostului premier Călin Popescu Tăriceanu, a foştilor miniştri de interne Ioan Rus, Vasile Blaga şi Radu Stroe, a directorului SRI, George Maior, şi a fostului şef al DGIPI, chestorul Virgil Ardelean. În plus, alături de contractele încheiate cu Microsoft, BAE Systems şi EADS, procurorii anticorupţie ar trebui să investigheze şi cel mai păgubos contract postdecembrist încheiat de România, respectiv contractul cu corporaţia americană Bechtel pentru construcţia Autostrăzii Transilvania.
Contractul cu Bechtel a fost semnat în anul 2003 şi a fost demarat în 2004, pe raza judeţului Cluj, în prezenţa premierului Adrian Năstase, a ministrului Transporturilor, Miron Mitrea, şi a ministrului de interne Ioan Rus, înaintea alegerilor locale, la care acesta a candidat pentru funcţia de primar al municipiului Cluj-Napoca. Ca în cazul EADS, contractul pentru Autostrada Transilvania a fost atribuit companiei Bechtel fără licitaţie, la o valoare de 2,2 miliarde de euro.
Ministrul Ioan Rus a avut beneficii din acest contract sub cel puţin trei aspecte. În primul rând, pentru că două firme apropiate, SC Ben-Ben SRL şi SC Napoca Constructii SRL (deţinută iniţial de Ioan Rus şi Ion Țiriac, în calitate de asociaţi), au devenit subcontractori importanţi ai Bechtel pentru Autostrada Transilvania. Patronul actual al acestor firme, Ioan Bene, arestat şi trimis în judecată de DNA în acest an, pentru dare de mită, în dosarul preşedintelui Consiliului Judeţean Cluj, Horea Uioreanu, este de peste un deceniu un apropiat şi un protejat a lui Ioan Rus. Fostul şi actualul ministru clujean l-a sprijinit pe patronul Gheorghe Benea să obţină lucrări pe raza unor judeţe din Transilvania (Cluj, Sălaj, ş.a.), iar copiii săi sunt asociaţi cu acesta la Hotelul Meridian din Cluj-Napoca. În al doilea rând, pentru că Bechtel a achiziţionat 213 autocamioane Mercedes pentru lucrările de la Autostrada Transilvania, din care 100 au fost folosite ulterior în Irak, unde companiei Bechtel i-a fost atribuită reconstrucţia acestei ţări după ocuparea sa în 2003. În al treilea rând, profitând de funcţiile sale, Ioan Rus a obţinut transferul unei suprafeţe de pădure pe care o deţinea în localitatea Urişor, sat aparţinător al municipiului Dej, în apropierea localităţii sale de domiciliu, Cluj-Napoca, şi a Autostrăzii Transilvania, realizând o permutare de peste 70 de kilometri. Conform unor surse din DNA, dosarul privind acest transfer de pădure s-ar afla în fişetul procurorului şef Laura Codruţa Kovesi. Cert este că, la Cluj Napoca, tot mai multă lume vorbeşte că Ioan Rus, actualmente vicepreşedinte regional al PSD şi ministru al Transporturilor în Guvernul Ponta III, a luat-o razna prin afacerile cu bani publici pe care le dirijează şi controlează.
Publicat Miercuri, 20 august 2014
