Acum şapte ani, la presiunile dumneavoastră şi ale subordonaţilor politici, am demisionat din funcţia de preşedinte-director general al TVR. La acel moment, făceam o fotografie sumară a situaţiei în care lăsam televiziunea publică: 20 de milioane de euro profit net pe anul 2004, 17 milioane de euro în conturi, sub 3.000 de angajaţi, spaţii de producţie şi de birouri nou construite (mii de metri pătraţi), procesul de retehnologizare într-un stadiu avansat, operaţiunea de rebranding – o reuşită pe plan intern şi internaţional, poziţia doi-trei în topul naţional al audienţelor TV şi, cel mai important, faptul că angajaţii redobândiseră mândria de a lucra în TVR. Televiziunea Română devenise „imaginea timpului său”, ajungând o instituţie puternică şi respectată.
Astăzi, Televiziunea Română, pe care aţi aservit-o şi aţi umilit-o cum niciodată nu s-a mai întâmplat, înregistrează pierderi economice uriaşe, cumulează datorii de aproape 150 de milioane de euro, personalul este supradimensionat (3.500 de angajaţi) prin angajarea ziariştilor obedienţi şi oferirea de sinecuri clientelei politice, audienţele sunt prăbuşite (tronsoane lungi de timp cu audienţe zero), este decredibilizată şi lipsită de respect public, iar lista dezastrelor poate continua. Un amănunt: actualul preşedinte-director general, Alexandru Lăzescu, a fost numit de dumneavoastră personal.
Cine e vinovat de ce s-a întâmplat în aceşti şapte ani? În primul rând Traian Băsescu. Aţi dispus aservirea TVR cu orice preţ, ordinul fiind executat de Mona Muscă şi Raluca Turcan, ajutate de un şir lung de cozi de topor, ce au beneficiat de colaborarea unora dintre şefii TVR şi de susţinerea unor acoperiţi din presă. Băsescu-Muscă-Turcan este triumviratul care a declanşat distrugerea TVR. Punând conducători incompetenţi, aţi obţinut garanţia fidelităţii lor, iar, ca recompensă pentru slugărnicie, le-aţi dat mână liberă la jaf.
Problema depolitizării TVR v-a fost doar un subiect de campanie electorală. După alegeri, v-aţi întrecut înaintaşii, subordonând-o politic şi mai mult, ca de altfel pe toate celelalte instituţii publice. Tot ce aţi reproşat cândva altora aţi făcut înzecit odată ajuns la putere: „corupţie la vârf”, trafic de influenţă, politizare excesivă, nepotism, impostură etc.
Aţi câştigat alegerile din 2004 cu sloganul „Dreptate şi Adevăr”. În fapt, lucrurile au fost exact pe dos, guvernarea dumneavoastră a stat sub semnul nedreptăţii şi al minciunii, pe fundalul unei stări conflictuale pe care aţi avut grijă să o alimentaţi permanent. Sloganul mai potrivit ar fi fost „Jaf şi incompetenţă”, pentru că în TVR, ca în întreaga ţară, asta s-a petrecut. Este uluitor cum în numai şapte ani au fost prădaţi aproximativ 150 de milioane de euro! Iată „eficienţa” regimului Băsescu şi felul în care s-a concretizat mult clamata „modernizare a statului”. Multiplicând situaţia dezastrului din TVR la realitatea celorlalte instituţii publice, avem dimensiunea ororii unei politici de destabilizare a structurii de rezistenţă pe care stă orice stat suveran. Dumneavoastră vă aparţin cuvintele care sună ca un blestem: „statul nu mai poate fi responsabil pentru fiecare dintre cetăţenii săi”, ce au declanşat cel mai crunt individualism, maximizând indiferentismul social. În fapt, aţi militat pentru un stat iresponsabil, condus de indivizi responsabili doar pentru propria lor îmbogăţire şi preocupaţi să-l menţină captiv cu orice preţ.
Nu aţi fost un preşedinte-jucător, ci un preşedinte-distrugător, spre nenorocirea multor români. Veţi spune că nu aţi făcut totul de unul singur, că la ruinarea sistemului public (mass-media, sănătate, învăţământ etc.) şi la haosul general din administraţie au contribuit şi alţii. Sigur că nu aţi demolat solitar, dar cei care v-au pus planurile în fapte au fost aleşi de dumneavoatră dintre fidelii incompetenţi şi şantajabili, deci uşor de controlat într-un sistem structurat după reguli mafiote, România cotropită fiind sistematic spoliată şi siluită. Dacă CSAT ar funcţiona normal, ar fi trebuit de mult să se autosesizeze de pericolul pe care l-aţi reprezentat pentru România.
Cine ştie de cât timp va fi nevoie să se repare dezastrul pe care îl lăsaţi în urmă? Sunt stricăciuni care nu vor mai putea fi vreodată îndreptate. Aţi degajat atâta ură împotriva propriei ţări, încât epoca Băsescu va rămâne în amintire ca un coşmar, trauma războiului pustiitor pe care l-aţi purtat aiurea cu propriul popor, o calamitate pe care aţi abătut-o asupra României într-o perioadă istorică în care i-ar fi putut fi mult mai senin. Niciodată nu au fugit din propria lor ţară atâţia români, niciodată n-am trăit atâta dezrădăcinare. De data asta, răul cu care românii s-au confruntat a fost nu numai imens şi perfid, dar a venit din interior, de aceea şi doare atât de tare, iar răul poartă numele dumneavoastră, domnule Traian Băsescu.
Dincolo de durerea de a vedea distrusă munca mea şi a colaboratorilor mei din TVR, vă sunt recunoscător pentru că, încercând să-mi faceţi rău acum şapte ani, mi-aţi făcut un mare bine, determinându-mă să mă întorc la vechile mele preocupări, departe de mizeria fizică şi morală care a înflorit, sufocând ţara în epoca Băsescu şi, pentru asta, vă mulţumesc.
