ESTE MOMENTUL SA NE UNIM SI SA ACTIONAM HOTARAT IN CADRUL SOCIETATII CIVILE!
Noi NU consideram ca mai poate fi vorba de alte explicatii. Aceste canalii si lichele militare enuntate mai jos, attachate sistemului politic compromis si corupt din Romania, au pus cum se spune BOTUL ( sic!...), la destructurarea sistemului militar. Nu puteam fi vulnerabili decat asa ! Marele VULG al cadrelor militare care NU AU AVUT RASPUNDEREA ACTULUI DE COMANDA MILITAR, sigur ca DA, imbratiseaza aceste ACTE NELEGALE fara precedent in istoria militara a Romaniei ! Asa au ''reusit'' sa obtina pensii si grade militare , NEMERITATE ! Ce aplicatii de structuri de forte sau conflicte militare , sau misiuni deosebite in sprijinul SNAOPSN au avut loc in Romania ca sa se justifice < JAFUL DE BANI PUBLICI prin acordarea de grade militare ?
SCMD , NU are dreptul sa lase Garda JOS ! Avem TOATE MOTIVELE, sa declansam cea mai ampla miscare de Protest National si NU NUMAI , de indepartare a structurilor POLITICE corupte si compromise si sa promovam VALORILE SOCIETATII CIVILE!
NU taxele si impozitele, genereaza stabilitatea sistemului de asigurari sociale!
NU taxele si impozitele, genereaza prosperitate! NICIODATA!
NU taxele si impozitele , asigura stabilitatea Romaniei!
ECONOMIA in diversitatea EI , asigura aceste dezideratae! Sistemul Politic Mafiot din Romania, de 25 de ani , a VRUT , invocand interesul national, sa ajungem aici!
Noi vrem implementarea unei economii profitabile pentru poporul roman si NU pentru GASTILE POLITICE MAFIOTE LIBERALE sau declarativ SOCIAL DEMOCRATE! GATA! AJUNGE!
Datorita acestor indivizi, ''SMECHERII ''politicii romanesti suntem aici, DIVIZATI la doi poli : unul al saracirii masive a celor multi si altul al imbogatitilor peste noapte-delincventi ai avutiei nationale!
De ce trebuie sa aceptam o astfel de situatie intr-o tara binecuvantata de Dumnezeu?
De ce trebuie sa aceptam o astfel de situatie intr-o tara binecuvantata de Dumnezeu?
JOS acest SISTEM POLITIC!
VICTORIE SOCIETATII CIVILE.
10 GENERALI INFRACTORI .DOAR IN ANUL 2013 !
De la DNA (sectia Combaterea infracțiunilor de corupție săvârșite de militari ) aflam ca in anul 2013 au fost trimiși în judecată 79 inculpați, din care 2 arestați preventiv.
Prin 10 rechizitorii s-a reținut săvârșirea a 270 infracțiuni, din care:
- 2 - infracțiuni de corupție
- 87 - infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție
- 136 - infracțiuni aflate în legătură directă cu infracțiunile de corupție
- 37 - infracțiuni de înșelăciune
- 1 - complicitate la infracțiunea de sustragere sau distrugere de înscrisuri oficiale
- 5 - infracțiuni de omisiune a sesizării organelor judiciare
- 1- infracțiune de fals intelectual
- 1 - infracțiune de uz de fals
Din cei 79 inculpați, 74 sunt bărbați, 47 au studii superioare, majoritatea provin din mediul urban (75) și au vârste cuprinse între 21 și 54 ani (63).
Inculpații trimiși în judecată aveau, la data comiterii faptelor, calitatea de militari, dintre care:
Inculpații trimiși în judecată aveau, la data comiterii faptelor, calitatea de militari, dintre care:
- - 10 generali (5–cu grad de general maior–unul fost ministru al Apărării, actualmente parlamentar,2 - general de brigadă și 3- general– unul chestor general de poliție la data trimiterii în judecată, fost general I.G.J.R. ),
- - 1 comandor
- - 35 ofițeri (11- colonel, 11- locotenent colonel, 7 - maior și 6 - căpitan), 1 subcomisar de poliție (fost locotenent I.G.J.R.), 32 subofițeri M.Ap.N.
Între aceștia,17 aveau funcții publice de conducere, astfel: 1 inspector general și 1 inspector general adjunct al I.G.J.R.,3 inspectori șefi și 1 adjunct al inspectorului șef I.J.J., 6 șefi direcție M.Ap.N.,1 șefi direcție I.G.J.R., 4 comandanți UM.
De asemenea, au mai fost trimiși în judecată 1 contabil șef I.J.J.,1 șef serviciu I.G.J.R.,1 medic șef secție UM,1 șef birou I.G.J.R.,1 comandant grupă I.J.J.
Prejudiciul total reținut prin rechizitorii este în sumă de 7.075.784 lei și 1.320.733 euro (416.225 lei în anul 2012) și au fost instituite măsuri asigurătorii în valoare de 1.885.365 lei (416.225 lei în anul 2012).
De asemenea, s-au instituit măsuri asigurătorii asupra obiectului infracțiunii de luare de mită, în valoare de 16.500 lei, în vederea confiscării.
De asemenea, s-au instituit măsuri asigurătorii asupra obiectului infracțiunii de luare de mită, în valoare de 16.500 lei, în vederea confiscării.
S-a dispus, prin 13 hotărâri definitive, condamnarea a 341 inculpați, trimiși în judecată prin rechizitorii întocmite de procurori militari (17 hotărâri privind 101 inculpați condamnați, în anul 2012).
Rezultă că a fost stabilită vinovăția față de 99,71 % din persoanele definitiv judecate.Mai multe pe :http://www.pna.ro/bilant_activitate.xhtml?id=27&jftfdi=&jffi=bilant_activitate.xhtml
Mesajul presedintelul Judecatoriei Rm. Valcea catre Danilet: „As fi crapat de rusine sa raman o secunda in plus de la primele rezultate”
Vineri, 21 martie 2014 16:14 | Scris de L.J. | ![pdf]()
| ![print]()
| ![email]()
* Ca sa vedeti calitatea membrilor CSM, inclusiv a celor care faceau parada de integritate inainte de a fi alesi, doar doar sa-i voteze colegii si sa se vada cu sacii in caruta! Judecatorul Alexandru Serban, membru al CSM, a dezvaluit ca a avut la un moment dat, dupa marele esec al revocarii lui Ghica si Danilet, initiativa sa faca o propunere de lege in care sa se stabileasca proceduri clare de raspundere a membrilor CSM in fata magistratilor care i-au mandatat in Consiliu, dupa ce Curtea Constitutionala a comis porcaria de a-si bate joc de 1600 de magistrati. Ei bine, judecatorul Serban a constatat cu stupefactie ca a vorbit de unul singur, in comisiile de lucru luandu-se decizia majoritara de amanare a la long a problemei, doar-doar sa nu i se dea rezovare. A intrat frica in domnii de la CSM atat de tare, incat ca sa-si apere scaunele si lefurile, se ascund dupa Curtea Constitutionala pentru ca nimeni sa nu mai poata sa-i deranjeze orice ar face!
Pe aceasta tema, este de salutat pozitia barbateasca a presedintelui Judecatoriei Ramnicu Valcea, Bogdan Mateescu, cel care a declansat anul trecut procedura de revocare a lui Cristi Vasilica Danilet din CSM. La conferinta UNJR de vineri, Mateescu a lansat un mesaj la care Danilet ar trebui sa ia notite: „...O situatie ideala s-ar fi produs in felul urmator: un membru CSM a fost ales de colegii judecatori, colegii judecatori i-au retras mandatul, i-au retras increderea. As fi crapat de rusine sa raman o secunda in plus de la primele rezultate.” Si pentru ca lui Danilet nu i-a crapat niciun obraz, Bogdan Mateescu a facut un apel la ministrul Justitiei, la presa, la parlamentari pentru intelegerea situatiei si promovarea unui proiect de lege care sa reglementeze lipsa de raspundere a membrilor CSM fata de alegatori.
Iata domeniile in care sunt pregatiti parlamentarii Romaniei!
In timp ce in tarile civilizate din occident, in fruntea statului ajung intelectualii si cei mai educati oameni, in Romania este exact invers.
1. Dumitru Chiriţă, electrician şi şef tură între 1981 – 1990, deputat PSD
2. Constantin Adăscăliţei, antrenor de karate, deputat PSD
3. Dorel-Gheorghe Căprar, mecanic, conducător auto, deputat PSD
4. Dan Ciocan, subofiţer IPJ Olt 1985-2001, deputat PSD
5. Ion Melinte, horticultor, urmărea activităţii în cadrul fermei pomicole, deputat PSD
6. Neculai Răţoi, mecanic locomotivă 1958-1980, deputat PSD
7. Victor Roman, 1981 – 1982, tehnician auto, deputat PSD
8. Vasile Berci, tâmplar, sortator şi maistru la C.P.L. Sighet între 1964 – 1971, acum deputat PNL
9. Dan Bordeianu, merceolog, 1988 – 1992, acum deputat PNL
10. Constantin Gălan, morar la Fabrica de Morărit şi Panificaţie Suceava între 1973-1974, lăcătuş mecanic în perioada 1974-1976, acum deputat PNL
11. Andrei Dominic Gerea, electronist 1987 – 1991, acum deputat PNL, fost ministru al Economiei
12. Dumitru Verginel Gireadă, mecanic agricol - SMA Agromec Botoşani 1987-1990, acum deputat PNL
13. Titi Holban, muncitor CPL Gugeşti 1983 – 1984, muncitor IPILF Râmnicu Sărat 1984 – 1985, merceolog, acum deputat UNPR (fost la PNL până zilele tecute)
14. Mihai Lupu, operator chimist Fabrica de Antibiotice Iaşi în 1981, mecanic IUG Basarabi 1982 – 1985, acum deputat PNL
15. Eugen Nicolaescu, tehnolog, merceolog la Complexul de Hoteluri şi Restaurante Flora din ITHR Bucureşti - Ministerul Turismului în perioada 1976 – 1985, acum deputat PNL, ministru şi fost ministru
16. Valentin Rusu, mecanic Masini si Utilaje, 1990 - 1992 , acum deputat PNL
17. Aurel Nicolae, tehnician, 1980 - 1990 , acum deputat PNL
18. Sorin Teju, muncitor necalificat 1985-1988, lăcătuş mecanic 1988-1989 şi 1991-1997 la Schela Boldeşti, acum deputat PNL
19. Radu Bogdan Ţîmpău, merceolog, 1998 – 2001, acum deputat PNL
20. Costică Canacheu, tehnician electroenergetic la I.D.E. Bucureşti în perioada 1978 – 1989, acum deputat PDL
21. Vasile Iliuţă, lucrător comercial la Remat Călăraşi, 1990 – 1993, acum deputat PDL
22. Mircia Muntean, electrician la turnatoria - otelaria “ Siderurgica “ S.A., Hunedoara, 1982 – 1990, acum deputat PDL
23. Eusebiu Manea Pistru-Popa, mecanic auto, 1988-1995 la service auto, acum deputat PDL
24. Ionaş Florin Urcan, gestionar SC Poliuretani S.A. Luduş, acum deputat PDL
25. Iulian Vladu, tehnolog Dacia-Service, Găeşti în perioada 1984-1989, acum deputat PDL
26. Mircea Vicenţiu Irimie, mecanic Trustul de Constructii Turda, 1985 – 1990, instructor karate Shotokan – Fudokan, acum deputat PC
27. Valentin Blănariu, magazioner, Dacia Service Reşiţa, 1986 – 1991, acum deputat PPDD
28. Ştefan-Petru Dalca, mecanic Maşini şi Utilaje Vagoane 1988 – 1994, revizor Tehnic Vagoane 1994 – 1998, Maistru Electromecanic 1998 – 2000, toate la CFR, acum deputat PPDD
29. Adrian-Nicolae Diaconu, muncitor calificat UM Plopeni Prahova 1985 – 1990, acum deputat PPDD
30. Niculina Mocioi, agent comercial Flamingo Computers, 2004, acum deputat PPDD
31. Constantin Moisii, operator chimist - Arpechim Săvineşti, 1970 – 1978, acum deputat PPDD
32. Cezar Cioată, şef sector electromecanic subteran - Compania Naţională a Uraniului SA Bucureşti, Sucursala Suceava, 2007 – 2012, acum deputat PC
33. Gheorghe Coman, lăcătuş mecanic MECON SA, acum deputat PC
34. Răzvan Rotaru, muncitor necalificat, 1996 – 1998, lăcătuş, 2000 – 2002, fotbalist nonamator, 2002 – 2004, acum deputat PC
35. Claudiu-Andrei Tănăsescu, merceolog, 1988 – 1990, acum deputat PC
36. Haralambie Vochiţoiu, strungar Umirom Petrosani 1988 – 1991, muncitor E. M. Petrila 1991 – 1997, acum senator PSD
37. Viorel Chiriac, tehnician OMNITEC Brasov, Tractorul Brasov 1981- 2000, acum senator PSD
38. Dan-Aurel Ioniţă, cofetar patiser Ploiesti, 1987-1992, acum senator PSD
39. Ákos-Daniel Mora, tehnician automatist, 1991-1995, acum senator PNL
40. Ioan Deneş, electrician Căile Ferate Române, 1988 – 1993, acum senator PNL
41. Ion Popa, tehnician SC Automobile Dacia, 1986-1994, acum senator PNL
42. Mihai Niţă, tehonolog Uzina de Avioane Craiova, Uzina Autoturisme Pitesti 1980 -1983, acum senator PC
43. Ioan Iovescu, mecanic Autobaza 4 Lugoj 1979 – 1982, sofer, Autobaza Lugoj, 1984-1987, acum senator neafiliat
2. Constantin Adăscăliţei, antrenor de karate, deputat PSD
3. Dorel-Gheorghe Căprar, mecanic, conducător auto, deputat PSD
4. Dan Ciocan, subofiţer IPJ Olt 1985-2001, deputat PSD
5. Ion Melinte, horticultor, urmărea activităţii în cadrul fermei pomicole, deputat PSD
6. Neculai Răţoi, mecanic locomotivă 1958-1980, deputat PSD
7. Victor Roman, 1981 – 1982, tehnician auto, deputat PSD
8. Vasile Berci, tâmplar, sortator şi maistru la C.P.L. Sighet între 1964 – 1971, acum deputat PNL
9. Dan Bordeianu, merceolog, 1988 – 1992, acum deputat PNL
10. Constantin Gălan, morar la Fabrica de Morărit şi Panificaţie Suceava între 1973-1974, lăcătuş mecanic în perioada 1974-1976, acum deputat PNL
11. Andrei Dominic Gerea, electronist 1987 – 1991, acum deputat PNL, fost ministru al Economiei
12. Dumitru Verginel Gireadă, mecanic agricol - SMA Agromec Botoşani 1987-1990, acum deputat PNL
13. Titi Holban, muncitor CPL Gugeşti 1983 – 1984, muncitor IPILF Râmnicu Sărat 1984 – 1985, merceolog, acum deputat UNPR (fost la PNL până zilele tecute)
14. Mihai Lupu, operator chimist Fabrica de Antibiotice Iaşi în 1981, mecanic IUG Basarabi 1982 – 1985, acum deputat PNL
15. Eugen Nicolaescu, tehnolog, merceolog la Complexul de Hoteluri şi Restaurante Flora din ITHR Bucureşti - Ministerul Turismului în perioada 1976 – 1985, acum deputat PNL, ministru şi fost ministru
16. Valentin Rusu, mecanic Masini si Utilaje, 1990 - 1992 , acum deputat PNL
17. Aurel Nicolae, tehnician, 1980 - 1990 , acum deputat PNL
18. Sorin Teju, muncitor necalificat 1985-1988, lăcătuş mecanic 1988-1989 şi 1991-1997 la Schela Boldeşti, acum deputat PNL
19. Radu Bogdan Ţîmpău, merceolog, 1998 – 2001, acum deputat PNL
20. Costică Canacheu, tehnician electroenergetic la I.D.E. Bucureşti în perioada 1978 – 1989, acum deputat PDL
21. Vasile Iliuţă, lucrător comercial la Remat Călăraşi, 1990 – 1993, acum deputat PDL
22. Mircia Muntean, electrician la turnatoria - otelaria “ Siderurgica “ S.A., Hunedoara, 1982 – 1990, acum deputat PDL
23. Eusebiu Manea Pistru-Popa, mecanic auto, 1988-1995 la service auto, acum deputat PDL
24. Ionaş Florin Urcan, gestionar SC Poliuretani S.A. Luduş, acum deputat PDL
25. Iulian Vladu, tehnolog Dacia-Service, Găeşti în perioada 1984-1989, acum deputat PDL
26. Mircea Vicenţiu Irimie, mecanic Trustul de Constructii Turda, 1985 – 1990, instructor karate Shotokan – Fudokan, acum deputat PC
27. Valentin Blănariu, magazioner, Dacia Service Reşiţa, 1986 – 1991, acum deputat PPDD
28. Ştefan-Petru Dalca, mecanic Maşini şi Utilaje Vagoane 1988 – 1994, revizor Tehnic Vagoane 1994 – 1998, Maistru Electromecanic 1998 – 2000, toate la CFR, acum deputat PPDD
29. Adrian-Nicolae Diaconu, muncitor calificat UM Plopeni Prahova 1985 – 1990, acum deputat PPDD
30. Niculina Mocioi, agent comercial Flamingo Computers, 2004, acum deputat PPDD
31. Constantin Moisii, operator chimist - Arpechim Săvineşti, 1970 – 1978, acum deputat PPDD
32. Cezar Cioată, şef sector electromecanic subteran - Compania Naţională a Uraniului SA Bucureşti, Sucursala Suceava, 2007 – 2012, acum deputat PC
33. Gheorghe Coman, lăcătuş mecanic MECON SA, acum deputat PC
34. Răzvan Rotaru, muncitor necalificat, 1996 – 1998, lăcătuş, 2000 – 2002, fotbalist nonamator, 2002 – 2004, acum deputat PC
35. Claudiu-Andrei Tănăsescu, merceolog, 1988 – 1990, acum deputat PC
36. Haralambie Vochiţoiu, strungar Umirom Petrosani 1988 – 1991, muncitor E. M. Petrila 1991 – 1997, acum senator PSD
37. Viorel Chiriac, tehnician OMNITEC Brasov, Tractorul Brasov 1981- 2000, acum senator PSD
38. Dan-Aurel Ioniţă, cofetar patiser Ploiesti, 1987-1992, acum senator PSD
39. Ákos-Daniel Mora, tehnician automatist, 1991-1995, acum senator PNL
40. Ioan Deneş, electrician Căile Ferate Române, 1988 – 1993, acum senator PNL
41. Ion Popa, tehnician SC Automobile Dacia, 1986-1994, acum senator PNL
42. Mihai Niţă, tehonolog Uzina de Avioane Craiova, Uzina Autoturisme Pitesti 1980 -1983, acum senator PC
43. Ioan Iovescu, mecanic Autobaza 4 Lugoj 1979 – 1982, sofer, Autobaza Lugoj, 1984-1987, acum senator neafiliat
FINA CU NOROC - Grefiera Nicoleta Nedelea de la CAB, careia fosta sefa CSM Alina Ghica i-a botezat copilul, a ajuns la Sectia penala a ICCJ, dupa ce a luat nota 2 la concursul de promovare, iar la contestatie a primit 5 puncte in plus. La ICCJ o asteapta un salariu de magistrat asistent de 100.000 lei pe an. Un candidat acuza: "Mi-am dat seama ca doamna care obtinuse 5 puncte la recorectare trebuie sa fie pila cuiva si ca examenul fusese fraudat... Imi venea sa ma arunc de la balcon" (Documente)
Joi, 20 martie 2014 17:00 | Scris de Elena DUMITRACHE | ![pdf]()
| ![print]()
| ![email]()
V-ar mira daca v-am spune ca fina fostei sefe a CSM, judecatoarea Alina Ghica, a pus mana pe un loc caldut la Inalta Curte, dupa ce initial a picat cu nota 2 concursul de promovare la instanta suprema? Ei bine, Claudia Nicoleta Nedelea, fost consilier personal al Alinei Ghica in vremea in care aceasta conducea CSM, fosta grefiera la Sectia a VIII-a contencios-administrativ a Curtii de Apel Bucuresti, condusa de Alina Ghica pana sa ajunga in Consiliu, si fina a fostei sefe CSM dupa ce Ghica i-a botezat copilul, urmeaza sa fie promovata la Sectia penala a ICCJ unde va ocupa postul de magistrat asistent. Aceasta functie a fost obtinuta ca urmare a sustinerii concursului de ocupare a posturilor vacante de magistrat asistent de la Sectia penala si de la Sectia a II-a civila a instantei supreme, examen pe care, initial, Claudia Nedelea l-a picat cu brio.
In urma depunerii contestatiei, nota consilierei-fina din CSM a fost majorata cu 5 puncte, pana la nota 7
Mai exact, Consiliul Superior al Magistraturii a organizat, la data de 2 februarie 2014, concursul pentru 16 posturi vacante de magistrat asistent la Inalta Curte de Casatie si Justitie in vederea ocuparii a 14 posturi vacante la Sectia penala si 2 posturi vacante la Sectia a II-a civila. In concurs au fost admisi in total 122 de candidati, printre acestia numarandu-se si fina fostei sefe a CSM, Claudia Nicoleta Nedelea, care a concurat pentru obtinerea unui post de magistrat asistent la Sectia penala a ICCJ. Rezultatele finale au fost afisate in data de 13 februarie 2014, si aratau ca Nicoleta Nedelea a obtinut la Proba teoretica nota 2,56 si la Proba practica – 7,83, rezultand o medie totala de 5,20.
Rezultatul astfel obtinut era insa prea mic pentru a putea obtine postul de magistrat asistent la Sectia penala a ICCJ, astfel ca Nedelea a depus contestatie la notele obtinute, iar ce a urmat este de domeniul fantasticului.
Dupa o atenta corectare de catre Comisia de solutionare a contestatiilor, Claudia Nicoleta Nedelea a reusit performanta de a ocupa un post de magistrat asistent la ICCJ, si asta dupa ce i s-au adaugat aproape 5 puncte in plus la nota obtinuta la Proba teoretica. Mai exact, examinatorii au considerat ca Nicoleta Nedelea a fost depunctata nefiresc si i-au acordat la Proba teoretica nota 7,53, adaugand practic inca 4,97 puncte.
In ce priveste nota obtinuta la Proba practica, aceasta fie nu a fost contestata, fie a fost corectata cinstit, dat fiind ca a ramas punctajul total de 7,83 ca si inainte de solutionarea contestatiilor.
Asa se face ca, in urma contestatiilor Claudia Nicoleta Nedelea a reusit sa fie admisa cu o medie finala de 7,68 puncte, fata de 5,20 cat avea inainte de contestarea rezultatelor.
Toate aceste informatii sunt disponibile pe site-ul CSM, dar le-am atasat si la finalul articolului pentru o mai rapida informare. Conform programului stabilit de CSM, urmeaza ca in cursul zilei de vineri, 21 martie 2014, sa se desfasoare reexaminarea psihologica a candidatilor care au promovat.
Este posibil ca rezultatul obtinut dupa contestatie sa fie corect si intr-adevar fosta grefiera de la CAB sa merite promovarea la Inalta Curte de Casatie si Justitie, iar marirea sa nu aiba legatura cu faptul ca in CSM se afla Alina Ghica, judecatoarea care timp de mai multi ani i-a fost superior Claudiei Nicoleta Nedelea in CAB, lucrand impreuna la Sectia a VIII-a contencios-administrativ, dar nici cu faptul ca in acea perioada Alina Ghica i-a botezat copilul impreuna cu fost sau sot, asa cum nici faptul ca ambele au avut calitate de martor in dosarele de divort ale fiecareia. Toate aceste aspecte au fost dezvaluite de Lumeajustitiei.ro inca de pe vremea in care CSM-ul era condus de judecatoarea Ghica, perioada care a coincis si cu aducerea Nicoletei Nedelea de la CAB la Consiliu, pentru a ocupa postul de consiler personal al Alinei Ghica.
In ce priveste remuneratia pe care urmeaza sa o primeasca Nicoleta Nedelea la ICCJ, unde va ocupa postul de magistrat asistent, aceasta nu este deloc de neglijat, dat fiind camajoritatea salariilor magistratilor asistenti din instanta suprema se invart in jurul sumei de 100.000 lei/an, potrivit declaratiilor de avere.
Nereguli semnalate intr-o scrisoare a unui candidat: "Mi-am dat seama ca ceva s-a intamplat si ca doamna care obtinuse 5 puncte in plus la recorectare trebuie sa fie pila cuiva si ca examenul fusese fraudat. In acea zi am simtit ca innebunesc si imi venea sa ma arunc de la balcon, si daca nu as fi avut un copil si multa credinta in Dumnezeu care sa ma impiedice sa fac acest lucru poate chiar ar fi reprezentat o optiune serioasa"
Pe de alta parte, trebuie precizat ca posibilele nereguli in ceea ce priveste modalitatea de promovare a finei sefei CSM Alina Ghica ne-au fost semnalate printr-o scrisoare primita pe adresa redactiei. Din continutul acesteia se intelege ca autorul scrisorii este un alt candidat din concurs, care a ramas stupefiat de ce se petrece in interiorul CSM si cum pot fi majorate notele, din burta, doar pentru a se obtine rezultatul dorit. Prezentam, asadar, scrisoarea candidatului care a dorit sa isi pastreze anonimatul:
„Cand s-au scos in noiembrie 2014 cele 16 posturi de magistrat asistent la ICCJ, 14 la sectia penala si 2 la sectia civila, am zis ca trebuie sa ma inscriu si eu, din doua motive: stiam ca pot sa iau un asemenea concurs si-mi doream sa ajung mai mult decat sunt, iar un al doilea motiv il reprezenta cel de natura financiara, salariul de magistrat asistent fiind de aproape 3 ori mai mare decat actualul meu salariu. Am o rata destul de mare la casa, rata la masina si un copil care are nevoie de multe lucruri, deci nu o duc din punct de vedere financiar prea bine. Mi-am pus multe sperante in acest concurs, am invatat cat am putut de mult, erau zile in care, de fapt ultimele doua saptamani inainte de examen am venit aproape zilnic la ora 20-21-22 de la serviciu si citeam 2-3 ore inainte de culcare, desi simteam ca pic din picioare de oboseala.
Am dat concursul, am luat o nota foarte buna la proba practica, care consta in motivarea unei hotarari, aproape de 10, dar pentru ca nu am mai avut timp sa repet toata materia, intrucat am avut o perioada grea la serviciu si a trebuit sa stau zilnic peste program cateva ore bune, cum am mai spus, la proba teoretica am luat o nota mult mai mica. Chiar si asa, m-am clasat pe unul din cele 14 locuri scoase la concurs la sectia penala, toata lumea felicitandu-ma si considerandu-ma deja magistrat asistent.
S-au depus apoi contestatiile. Si in ziua afisarii, 4 martie 2014, ce sa vezi, mare surpriza! Eu si inca doua dintre colegele mele cu care lucrez si care s-au inscris si ele la concurs am fost dati la o parte, pentru a le face loc celor cu pile si relatii. In acea zi am simtit ca innebunesc si imi venea sa ma arunc de la balcon, si daca nu as fi avut un copil si multa credinta in Dumnezeu care sa ma impiedice sa fac acest lucru poate chiar ar fi reprezentat o optiune serioasa. Mi-am dat seama in acea seara ca ceva s-a intamplat si ca doamna care obtinuse 5 puncte in plus la recorectare, marindu-i-se nota la proba scrisa de la 2,53 la 7,56 trebuie sa fie pila cuiva si ca examenul fusese fraudat.
A doua zi am facut cercetari si am aflat de pe Lumea Justitiei ca doamna care obtinuse 5 puncte la recorectare era Nedelea Claudia Nicoleta , cumatra si prietana doamnei Alina Ghica, fosta presedinta a CSM, care ii si botezase fetita cu ani in urma. Aceasta fusese transferata de catre Alina Ghica din postul de grefier de la Curtea de Apel Bucuresti la Consiliul Superior al Magistraturii pentru a fi asistenta sa persoanala in anul 2011 sau 2012 si lucreaza acolo si in prezent. Aceasta doamna primise 5 puncte la recorectare pentru ca atat ii trebuia ca sa intre si, pentru a nu bate la ochi, banuiesc, ca se acordasera 1 sau 1,5 sau 2 puncte la mai multi candidati si spun asta pentru ca la concursul de acum 2 ani nu s-a acordat decat un punct unui singur candidat, restul candidatilor neprimind nici macar o sutime. Clasamentul s-a dat peste cap si eu m-am trezit in afara celor 14 locuri admise, la fel si doua dintre colegele mele. Va rog sa ma ajutati si sa nu lasati lucrurile sa ramana asa, sa nu lasati nedreptatea aceasta sa treaca neobservata”.
COOPERATIVA NUFARUL S-A GRABIT SA-L SPELE PE CALAUL LUI BERBECEANU – Inspectia Judiciara si Plenul CSM a acuzat ziaristii care au semnalat nereguli in dosarul lui Traian Berbeceanu, anchetat de procurorul pe care il reclamase pentru coruptie, ca au creat “suspiciuni cu privire la probitatea profesionala, independenta si impartialitatea” sefului DIICOT Alba, Ioan Muresan. Suspiciunile s-au dovedit justificate: DNA il acuza pe Muresan ca ar fi trucat probe impotriva lui Berbeceanu (Hotararea)
Joi, 20 martie 2014 13:02 | Scris de George TARATA | ![pdf]()
| ![print]()
| ![email]()
Iata insa ca la cinci luni de la acel moment, DNA a inceput o ancheta ce priveste chiar ceea ce au reclamat anumiti ziaristi, si anume ca dosarul lui Berbeceanu ar putea fi fabricat.
Muresean s-a plans ca profesionalismul sau este pus la indoiala: “Aspectele invocate in cursul emisiunilor au fost menite sa induca in constiinta opiniei publice ideea transpunerii in planul raspunderii penale a unui presupus conflict personal intre acesta si comisarul sef Berbeceanu Traian”
Sa ne reamintim insa ce a stabilit CSM in data de 19 noiembrie 2013. Atunci, CSM anunta prin intermediul unui comunicat de presa ca Plenul a decis sa-i apere reputatia profesioanala lui Ioan Muresan, stabilind ca moderatorii de la Antena 3 si Realitatea TV, precum si invitatii acestora au adus “nemijlocit atingere independentei, prestigiului si credibilitatii justitiei, avand drept urmare subminarea autoritatii procurorilor”, atunci cand au dezbatut aspectele semnalate de comisarul sef Traian Berbeceanu si alte probleme din acest dosar.
In cererea sa de aparare a reputatiei, seful DIICOT Alba s-a aratat deranjat de discutiile care l-au privit si care au avut loc la posturile de televiziune Antena 3 si Realitatea Tv, considerand, potrivit CSM, ca afirmatiile sunt de natura sa puna la indoiala profesionalismul si independenta sa in exercitarea activitatilor specifice functiei detinute: “In cererea formulata se arata ca, in cadrul emisiunilor intitulate „La ordinea zilei”, „Subiectiv”, „100 de minute” si „Sinteza Zilei” difuzate pe postul TV Antena 3 la datele de 24 octombrie 2013, 25 octombrie 2013, respectiv 27 octombrie 2013, si in cadrul emisiunii „Realitatea la raport” difuzata pe postul Realitatea TV la data de 28 octombrie 2013, au fost formulate aspecte nereale, referitoare la modul de derulare a procedurilor penale intr-o cauza penala, precum si comentarii denigratoare cu privire la pregatirea si profesionismul procurorului Ioan Muresan si au fost puse in discutie masurile luate de aceasta in dosarul nr. 13/D/P/2011 al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism – Serviciul Teritorial Alba Iulia. Procurorul sef mai arata ca aspectele invocate in cursul emisiunilor au fost menite sa induca in constiinta opiniei publice ideea transpunerii in planul raspunderii penale a unui presupus conflict personal intre acesta si comisarul sef Berbeceanu Traian. Totodata, au fost prezentate permanent imagini cu declaratia de avere atat a procurorului sef Ioan Muresan, cat si a inculpatului Berbeceanu Traian, insotite de remarcile jurnalistilor A. C. (Realitatea TV), M. G. si D. G. (Antena 3), precum si a invitatilor acestora D. C., R. W., O. S., M. C. si R. S. Domnul procuror sef apreciaza ca toate aceste afirmatii sunt de natura sa puna la indoiala profesionalismul si independenta sa in exercitarea activitatilor specifice functiei detinute in prezent”.
Inspectia Judiciara si CSM au sarit sa-l apere pe Muresan: “Modul de prezentare a activitatii desfasurate atat de procurorul sef Ioan Muresan, cat si de ceilalti procurori din cadrul DIICOT–Serviciul Teritorial Alba Iulia a avut drept scop declarat influentarea instantelor de judecata, concluzionandu-se tendentios ca tot dosarul ar fi o inscenare”
Evident, cum era de asteptat, Inspectia Judiciara i-a dat dreptate procurorului acuzat acum de DNA ca ar fi fabricat probe in dosarul lui Traian Berbeceanu. Fara sa puna macar vreo intrebare ziaristilor care au comentat cazul Berbeceanu, Inspectia a stabilit ca in cadrul emisiunilor care l-au deranjat pe Ioan Muresan s-a “subestimat pana la anulare” rolul procurorului, dandu-i-se importanta doar comisarului sef Traian Berbeceanu. Mai mult, CSM a acuzat jurnalistii cau au incercat sa influenteze instantele, afirmand “tendentios” ca Traian Berbeceanu este victima unei inscenari.
Iata ce se mentiona in comunciatul CSM prin care se anunta ca a fost aparata reputatia profesionala a procurorului Ioan Muresan:
“In continutul transmisiilor televizate, a fost relatat pe larg si analizat, tendentios, cu rea-credinta, partinic si exclusiv in defavoarea procurorului sef si a procurorilor DIICOT – Serviciul Teritorial Alba Iulia, continutul unui mesaj scris numit „Scrisoare” si atribuit inculpatului Berbeceanu Traian in care au fost formulate acuzatii carora li s-a atribuit valoare de certitudine, emitandu-se judecati de valoare. In acest sens, s-a subestimat pana la anulare rolul procurorului in faza de urmarire penala, subliniindu-se doar importanta comisarului Berbeceanu Traian in instrumentarea cauzelor.
Din Raportul inspectorilor judiciari, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a retinut, in primul rand, imprejurarea ca in afirmatiile din cadrul emisiunilor televizate nu se evidentiaza faptul ca, pentru toate infractiunile aflate in competenta DIICOT, se efectueaza urmarirea penala proprie, iar unul dintre aspectele imputate comisarului Berbeceanu Traian este tocmai faptul ca nu a sesizat infractiuni despre care a luat la cunostinta, favorizand astfel persoane – din cercul sau de interese – despre care exista probe ca au savarsit fapte penale.Totodata, au fost prezentate negativ si activitatea de urmarire penala proprie pe care procurorul sef Ioan Muresan a desfasurat-o in cauza, actele procesuale pe care le-a intocmit, contestandu-se modul de administrare al probatoriului si temeinicia acestuia si s-a afirmat ca mijloacele de proba ar fi fost obtinute ilegal si ar fi lipsite de forta probanta, fiindu-i pusa sub semnul indoielii competenta profesionala a acestuia. De asemenea, modul de prezentare, in emisiunile anterior mentionate, a activitatii desfasurate atat de procurorul sef Ioan Muresan, cat si de ceilalti procurori din cadrul DIICOT–Serviciul Teritorial Alba Iulia a avut drept scop declarat influentarea instantelor de judecata, concluzionandu-se tendentios ca tot dosarul ar fi o inscenare pentru o razbunare realizata de procurorii de mai sus, impreuna cu serviciile de informatii, impotriva comisarului Berbeceanu Traian. (…)
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a retinut ca afirmatiile formulate in cadrul emisiunilor TV amintite au fost de natura sa creeze suspiciuni in randul opiniei publice cu privire la probitatea profesionala, independenta si impartialitatea procurorului sef Ioan Muresan. Pentru a-si indeplini in mod corespunzator atributiile, procurorii au nevoie de increderea opiniei publice, iar aceasta incredere poate fi afectata de afirmatiile care pun la indoiala impartialitatea lor”.
