vineri, 26 februarie 2010

Scrisoare catre parlamentarii de Arges

Vă informăm că începând cu data de 18.02.2010, s-a înfiinţat în Piteşti Filiala Sindicatului ”Cadrelor Militare Disponibilizate” (CMD).
Actuala sesiune parlamentara pune in fata dumneavoastra o problema de mare responsabilitate politica si constiinta civica referitoare la dezbaterea si adoptarea legislatiei nationale din domeniul asigurarilor sociale (si nu numai!), cu rezonanta si implicatii in planul consolidarii statutului Romaniei de tara membra NATO si UE.
In acest sens, Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate va supune atentiei cateva consideratii si va invita la o analiza profunda si realista asupra situatiei dezonorante si nedrepte in care se incearca sa fie adus personalul militar din Armata, activ sau in rezerva (pensionarii militari), rugandu-va ca prin atitudinea, comportamentul politic si votul exprimat sa va precizati clar pozitia fata de starea actuala si viitorul acestei categorii sociale in societatea romaneasca.
Vă trimitem anexat o scrisoare-apel al cărei conţinut vizează o parte a problemelor cu care personalul disponibilizat din structurile sistemului naţional de apărare se confruntă, cu rugămintea de a ne sprijini prin acţiuni politice.



Cu respect,

Preşedintele Biroului Operativ Filiala 1 Piteşti:Colonel (r) Ioan Popescu
Vicepreşedinte: Colonel (r) Niculae Jianu
Secretar general: Colonel (r) Viorel Livezeanu


SCRISOARE - APEL A SINDICATULUI CADRELOR MILITARE DISPONIBILIZATE FILIALA 1 PITEŞTI

ARMATA ca entitate şi instituţie a fost umilită, stropită pe nedrept cu noroi, şi din locul 2 ocupat în sondajele sociologice în ultimii ani, a ajuns să fie arătată cu degetul pentru motive false, nejuste şi neadevărate.
Aceste atitudini nocive au fost cultivate de unii, (autointitulaţi) analişti politici şi din păcate şi de către unii oameni politici, de unele posturi de televiziune şi publicaţii.
Drept pentru care am hotărât să ne adresăm dumneavoastră în scopul de a cunoaşte mai bine situaţia noastră şi să vă adresăm rugămintea de a ne apăra drepturile care au fost căştigate cu mari greutăţi şi eforturi de-a lungul vieţii fiecăruia.
Apreciem campania de denigrare a armatei şi a slujitorilor ei de ieri şi de azi ca fiind profund nedreaptă şi umilitoare. Aceasta are un singur scop, şi anume acela de a amputa drepturile personalului ei, drepturi obţinute după o viaţă plină de obiective îndeplinite în mod exemplar în plan naţional, dar cu preţul unor mari renunţări, frustări şi vicisitudini în plan personal.
În sprijinul celor afirmate, reamintim câteva obiective naţionale îndeplinite care au presupus şi presupun mari renunţări şi sacrificii din partea personalului militar de ieri şi de azi :
  1. Instituţia militară este prima instituţie a statului român care a făcut cu adevărat o reformă reală şi s-a aliniat cu disciplină şi seriozitate în realizarea prevederilor tratatului de la Viena cu privire la reducerea armamentelor şi efectivelor. Astfel, din 1996 până în 2006 a redus efectivele cu peste 200.000 de posturi reprezentând peste 60% faţă de cele din 1989.
  2. Urmare a acestei reforme „nemiloase” în plan uman foarte mulţi militari au fost nevoiţi să părăsească instituţia militară „scrâşnind din dinţi” totuşi cu speranţa (mai ales cei tineri cu vârsta în jur de 40 ani) că statul român prin legislaţia în vigoare (care din păcate acum le întoarce spatele) vor putea să-şi găsească o slujbă pentru a-şi putea duce la bun sfârşit obligaţiile faţă de familie. Cadrele militare disponibilizate ale armatei României nu au alimentat criminalitatea transfrontalieră cum s-a întamplat la restructurarea altor armate est-europene. Din păcate statul roman nu a folosit sub nici o forma pregatirea profesională a cadrelor trecute in reyervă prin folosirea lor intr-o concepţie unitară, în administraţie, economie, servicii, etc; guvernanţii au considerat că pensia militară anticipată le asigură traiul lor şi al familiilor.
  3. Fiind prima ţară semnatară a Parteneriatului pentru Pace, România a intrat mai întâi în NATO apoi a fost primită în Uniunea Europeană, obiective la care armata şi-a adus o contribuţie esenţială. Cu mult înainte de aceste evenimente armata română a trimis trupe în două apoi în trei teatre de operaţiuni pe două continente, gesturi unanim apreciate în plan intern şi extern care au dus la realizările de care am pomenit mai sus. Aceste fapte sunt ale armatei ca instituţie dar însumează efortul şi munca plină de abnegaţie dusă de către întreg personalul ei, munca ce a presupus multe sacrificii de natură materială şi mai ales umană.
  4. Nu trebuie uitat că în pofida dotării sale stil second – hand (vezi navele achiziţionate din Anglia, TAB-urile care sunt sicrie mobile, avioanele modernizate dar matusalemice etc) personalul armatei şi-a îndeplinit cu credinţă şi devotament datoria, fapt evidenţiat de comandanţii teatrelor de operaţiuni aparţinând altor state. Aceste rezultate au fost posibile datorită pregătirii deosebite a militarilor români, indiferent de gradul pe care îl aveau, cu preţul unor renunţări şi mari sacrificii. Militarii români şi nu alte categorii, se găsesc în mod sigur în sicriile înfăşurate în tricolor, care vin din când în când din Iraq, Afganistan, Bosnia-Herţegovina, Kosovo sau din misiunile ONU din Africa.
  5. Inainte de anul 1989, armata a contribuit covârşitor la realizarea unor obiective naţionale, de care societatea românească a avut şi va avea nevoie ca de exemplu: Canalul Dunăre - Marea Neagră, centrul civic din capitală cu Palatul Parlamentului (a doua clădire ca dimensiuni din lume,) Transfăgărăşanul,Metroul, muncile agricole, din mine, la energie, restabilirea căilor de comunicaţii, canalul Bucureşti – Dunăre, realizări cu greutăţi insurmontabile şi chiar drame în multe familii de militari. Permanent ni se spunea că solda care o primim este pentru calitatea , cantitatea şi importanţa socială a muncii depuse. Avem convingerea că şi înainte de 1989 toţi militarii au servit cu abnegaţie ţara şi nu un clan sau o orânduire.
De aceea ne exprimăm consternarea faţă de modalitatea de abordare de către Guvern a problemelor referitoare la statutul material, de subzistenţă a cetăţenilor pensionari ori pensionabili, între care se află şi militarii.

Aşadar, în conformitate cu prevederile legii 54 (legea sindicatelor) din 2003 art.29-31 solicităm ferm:
Dezbaterea publică cu militarii în rezervă (retragere) şi activi din structurile de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a proiectului legii unice a pensiilor. Această dezbatere să fie sub patronajul unei instituţii ce se bucură de o încredere deplină din partea ambelor părţi. Contrar celor înscrise la articolul 30 din legea menţionată la data actuală nu avem informaţii în ceea ce ne priveşte ca entitate şi sindicat.
Vrem să fim informaţi în toate etapele şi să ne exprimăm punctul de vedere în tot ceea ce ne priveşte. Până la dezbaterea publică permiteţi să reamintim prevederile Deciziei C.C.nr. 20 din 02.02.2000 care menţionează: “Statutul special adoptat pentru această categorie profesională este mult mai sever, mai restrictiv, impunând militarilor obligaţii şi interdicţii pe care celelalte categorii de asiguraţi nu le au, astfel că reglementările referitoare la pensia de serviciu pentru militari, cu diferenţele pe care această pensie le prezintă faţă de pensia comună de asigurări sociale, nu constituie o încălcare a principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii, principiu prevăzut de art. 16 alin.(1) din Constituţie, ci reprezintă o recunoaştere a interdicţiilor severe şi a riscurilor sporite la care această categorie profesională este supus”.
Curtea Constituţională reţine, deci, încă din anul 2000 faptul că instituirea pensiei de serviciu pentru cadrele militare nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, ea constituind o compensaţie doar parţială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale cărora această ategorie trebuie să li se supună.

Cu privire la pensiile militarilor facem următoarele precizări:
  • • Sistemul pensiilor militare din România, cu izvoare istorice existente încă din anii 1829 – 1830, deci înainte de domnitorul A.I.Cuza, nu a fost niciodată, si nici în prezent nu este „un sistem contributiv”si conform articolului 5 alin. (2) din Legea nr.164/2001, fondurile necesare pentru plata pensiilor militare de stat se asigură de la buget si nu de la bugetul asigurărilor sociale de stat;
  • • Recalcularea pensiilor militare în plată intră în contradictie cu principiul contributivitătii prevăzut în proiectul supus dezbaterii la art.2 lit.c) conform căruia „fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuţiilor datorate de persoanele fizice şi juridice participante la sistemul public de pensii, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se în temeiul contribuţiilor de asigurări sociale plătite”. În consecinţă militarul nu este, în întelesul art. 3 alin(1) din proiectul legii, nici asigurat în sistemul public de pensii – „persoană fizică pentru care angajatorul este obligat să reţină şi să plătescă contribuţia individuală de asigurări sociale”-,şi nici contribuabil- „persoană fizică sau juridică care plăteşte contribuţii de asigurări sociale sistemului public de pensii. La trecerea în rezervă aşa-numita „pensie”ar trebui denumită altfel, de exemplu, solda militarului pensionat.
  • • Oriunde în lume un militar primeşte soldă, (de aici şi noţiunea de soldat) şi nu un salariu negociat cu sindicatele, iar la trecerea în rezervă primeşte o pensie (rentă), ambele de la bugetul de stat şi nu de la cel al asigurărilor sociale.
  • • Actualul sistem al pensiilor militare de stat este un sistem ocupaţional, ca în majoritatea ţărilor membre NATO ce se încadrează în pilonul al 2-lea privind schemele ocupaţionale (profesionale) guvernate de Directiva 86/378/EEC, modificată prin Directiva 97/96/EC. Metodologia specifică de calcul a pensiei nu se bazează pe principiul contributivităţii acesta nefiind adecvat armatei, cu structura ierarhică şi privaţiuni specifice profesiei militare;
  • • ARMATA , de fapt, este incorect să spunem că are pensionari. Ea are cadre în rezervă care la îndeplinirea condiţiilor prevăzute în Statutul cadrelor militare, sunt trecute în rezervă, unde au alte obligaţii. Ele se prezintă la centrele militare unde primesc livretul militar şi un ordin de chemare pe care sunt menţionate unităţile şi termenele la care trebuie să se prezinte în situaţii speciale, pentru a fi activaţi dacă este nevoie;
  • • Militarii activi şi cei în rezervă constituie baza planurilor întocmite de M.Ap.N. pentru diferite situaţii şi sunt retribuiţi cu soldă şi pensie de serviciu din bugetul acestuia, nu din sistemul public de pensii. Legea 164/2001 este o lege elaborată după norme europene şi considerăm că nu ar fi o acţiune înteleaptă renunţarea la ea.
  • • ARMATA a avut întotdeauna pensie de serviciu, drept ce nu a fost abrogat la apariţia Legii 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, când legiuitorul a avut în vedere specificul acestei categorii;
  • • Pensiile militarilor sunt calculate în procent de 60% din media soldei lunare de bază a ultimelor 6 luni şi nu include nici un spor aşa cum greşit s-a prezentat în mass-media, aceasta reprezentând contribuţia statului la siguranţa sa (OSTAŞUL ESTE SUB JURAMINT FATA DE PATRIE) şi acest jurământ încetează odată cu plecarea oşteanului în eternitate.
  • • O altă problemă de care credem că puterea politică trebuie să ţină cont, este aceea că durata medie de viaţă a cadrelor militare nudepăşeşte 61 de ani (faţă de media de 71 pe plan naţional), datorită condiţiilor specifice de muncă, şi de viaţa şi a stresului profesional acumulat.
  • • ROMANIA, până în prezent, nu a nesocotit faptul că, în toate statele europene “dreptul la pensie de serviciu îl au toate forţele de apărare a ordinii publice – armata, poliţia şi serviciile speciale” şi ar fi singura ţară din Europa care introduce armata în sistemul public de pensii.
  • • Mare parte dintre pensionarii militari au avut soţiile casnice datorită faptului că au fost nevoiţi să se mute de-a lungul carierei în 10-12 garnizoane, lucru care nu se întâmplă cu reprezentanţii altor profesii şi acum toată familia lor trăieşte dintr-o singură pensie. A „amputa” aceste pensii echivalează cu declanşarea multor tragedii după o viaţă de muncă şi renunţări în slujba Drapelului şi României.De aceea membrii Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate cer reprezentanţilor din Parlamentul României ai judeţului Argeş iniţiativa parlamentară în susţinerea interesului comun al cadrelor militare în rezervă şi retragere proveniţi din întregul Sistem de Apărare, respective, prezervarea neştirbită a drepturilor de pensie.

În speranţa că vom găsi sprijinul aşteptat în dumneavoastră, vă asigurăm de toată consideraţia noastră.

Cu respect,

Presedintele Biroului Operativ Filiala 1 SCMD Piteşti
Colonel (r) Ioan Popescu
Vicepreşedinte al Biroului Operativ Filiala 1 SCMD Piteşti
Colonel (r) Niculae Jianu
Vicepreşedinte al Biroului Operativ Filiala 1 SCMD Piteşti
General de brigadă (r) ing. Constantin Anton
Vicepreşedinte al Biroului Operativ Filiala 1 SCMD Piteşti
Colonel (r) dr. Alexandru Dabija
Vicepreşedinte al Biroului Operativ Filiala 1 SCMD Piteşti
Colonel (r) Eugen Popescu
Vicepreşedinte al Biroului Operativ Filiala 1 SCMD Piteşti
Colonel (r) Victor Boarţă
Secretarul general al Biroului Operativ Filiala 1 SCMD Piteşti
Colonel (r) Viorel Livezeanu

Adresa catre Prefectura, Consiliul Judetean, Primaria Pitesti

Avem onoarea sa va aducem la cunostinta pe aceasta cale, ca la nivelul judetului Arges s-a infiintat Filiala 1 a Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate, organizatie cu personalitate juridica, ce are ca scop principal apararea drepturilor legale obtinute de cadrele militare disponibilizate in rezerva si retragere, si initierea actiunilor de readucere a Institutiei Armatei pe locul cuvenit in societate, aparand onoarea si demnitatea militara.

In acest sens va rugam respectuos sa aveti amabilitatea de a informa pe participantii la prima sedinta a Colegiului Prefectural despre infiintarea acestui sindicat din care fac parte cadre militare in rezerva si retragere din Ministerul Apararii Nationale, Ministerul Administratiei si Internelor, Serviciului Roman de Informatii, Serviciului de Telecomunicatii Speciale si alte structuri din judetul Arges.

De asemenea apreciem ca Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate trebuie sa fie o componenta importanta atunci cand Institutia Prefectului are organizate activitati cu partenerii sociali.


Va multumim anticipat

Cu stima si consideratie,

Presedinte, Col. (r) dr. Ioan Popescu
Vicepresedinte, Col. (r) Niculae Jianu
Secretar general, Col. (r) ing. Viorel Livezeanu

duminică, 21 februarie 2010

Apel al Filialei 1 Pitesti a SCMD

Filiala S.C.M.D. Pitesti, legitimata azi 18.02.2010 in municipiul Pitesti, adreseaza C.D. al S.C.M.D. urmatorul:

APEL

1. Sa inainteze de urgenta un protest catre Primul Ministru, catre Ministrul Apararii Nationale, catre Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului Romaniei, catre Presedintele Romaniei, prin care sa aduca la cunostinta reprezentantilor acestor institutii starea de nemultumire generata in randul pensionarilor militari de prevederile Legii unice de pensionare (in proiect la Parlament) si sa ceara de urgenta revenirea la situatia anterioara.

2. Sa urgenteze infiintarea filialelor in toate judetele tarii, astfel incat la 01.03.2010 sa fie creata reteaua nationala.

3. Sa solicite filialelor, ca in fiecare judet sa fie capacitati parlamentarii tutror formatiunilor politice care sa sustina de la tribuna Parlamentului revendicarile noastre.

4. Sa intreprinda toate diligentele pentru a fi acceptat ca partener social in toate forurile in care se discuta soarta pensionarilor militari, inclusive in Comisiile Parlamentare de Aparare si Ordine Publica si Siguranta Nationala.

5. Sa fie pregatit, ca in situatia in care legea trece de Parlament si este promulgate de Presedinte, sa declanseze actiuni in instanta, inclusiv in instanta europeana.


Filiala 1 Pitesti a S.C.M.D.


Biroul Operativ Judetean

Col. (r) dr. Popescu Ion, presedinte

Col. (r) Jianu Niculae, vicepresedinte

Col (r) ing. Livezeanu Viorel, secretar general

miercuri, 17 februarie 2010

Adunarea generala de constituire a Filialei 1 Pitesti a SCMD

In ziua de 18.02.2010 va avea loc la Cercul Militar din Pitesti adunarea generala de constituire a Filialei 1 Pitesti a Sindicatului Cadrelor Militare.
Va participa o delegatie condusa de catre Presedintele SCMD, Col. (r) dr. Dogaru Mircea.
Incepand cu orele 16.00, sunt invitate sa participe toate cadrele militare in rezerva din jud. Arges, interesate de scopurile si obiectivele organizatiei sindicale a militarilor in rezerva si in retragere.
Sunt invitate sa participe in calitate de observatori si cadrele militare active.

vineri, 12 februarie 2010

TERORISM JURIDIC IMPOTRIVA MILITARILOR ROMANI




Există o lege prin care a fost adoptat statutul cadrelor militare. Este legea 80/1995. A fost iniţiată, firesc, de Ministerul Apărării. Este o lege organică. Asta înseamnă că ea nu poate fi modificată prin alte legi ordinare, şi că, atunci cand între ea şi o lege obişnuită apar contradicţii, ea, legea organică, are prioritate. De la apariţia acestei legi şi pană în prezent, multe alte legi au mai apărut. Legi care reglementează diverse domenii ale vieţii sociale, politice, economice. Aşa cum, de altminteri, reglementează şi legea 80 în ceea ce priveşte viaţa şi activitatea cadrelor militare. Căci viaţa de militar nu se rezumă la a bate pas de defilare. Ce bine ar fi fost să se rezume la atat! Nerezumandu-se la atat viaţa de militar, acel statut adoptat prin legea 80 reglementează aspecte dintre cele mai variate ale vieţii şi activităţii cadrelor militare, inclusiv de natură educaţională, financiară, sanitară, pană şi matrimonială, căci, nu-i aşa, militarii ăştia, cat or fi ei de militari, se mai şi căsătoresc, mai şi studiază, mai şi trăiesc, mai fac şi copii, mai sunt şi mutaţi de colo colo, se mai şi îmbolnăvesc, mai ies şi la pensie, ş.a.m.d.





In toate deciziile guvernului se tine cont de faptul ca suntem o tara europeana. De fapt suntem o tara de rahat si ne meritam soarta.... asa guvernanti asa legi...adica proaste !

PENSIA SA FIE INMULTITA CU 3 PT CA AM MUNCIT 24 DE ORE DIN 24 CONFORM LEGILOR SI REGULAMENTELOR NOASTRE MILITARE, CARE SUNT LEGI SPECIALE PT. MILITARI

In proiectul de lege se enunta la art.201 ca se abroga - Legea 164/2001 in intreg si art.11,21,24,85,103 din Legea 80/1005 care este lege organica adicaArt. 11

Cadrele militare trecute in rezerva sau direct in retragere au dreptul la pensie militara potrivit legii.

Partea din pensie corespunzatoare soldei de grad se actualizeaza permanent potrivit soldei de grad a cadrelor in activitate.

Pensionarii militari decorati cu ordinul "Meritul Militar" clasele a III-a, a II-a si I beneficiaza de un spor de 10%, 15% si, respectiv, 20% al cuantumului pensiei.



Art. 21

Ofiterilor, maistrilor militari si subofiterilor in activitate si celor in rezerva, concentrati sau mobilizati in unitatile militare, li se acorda despagubiri pentru cazurile de invaliditate sau de deces produse ca urmare a unor actiuni militare, prin accidente, catastrofe sau alte asemenea evenimente intervenite in timpul si din cauza serviciului militar sau a unor misiuni in cadrul fortelor internationale destinate mentinerii pacii ori constituite in scopuri umanitare.

Cuantumul despagubirilor ce se acorda cadrelor devenite invalide, respectiv urmasilor celor decedate, se stabileste prin hotarire a Guvernului.

Pensia pentru invaliditate permanenta, survenita in conditiile alin. 1, este egala cu solda lunara avuta la data respectiva si se actualizeaza potrivit art.

Cadrele militare in rezerva sau in retragere pot opta pentru pensia din sistemul asigurarilor sociale de stat.



Art. 24

Urmasii cadrelor militare in activitate si ai celor in rezerva, mobilizate sau concentrate in unitati militare, decedate in timpul si din cauza serviciului ca urmare a unor actiuni militare, accidente, catastrofe sau a unor acte de devotament exceptional ori a unor misiuni in cadrul fortelor internationale destinate mentinerii pacii ori constituite in scopuri umanitare, au dreptul la o pensie egala cu solda lunara pe care cadrele militare au avut-o la data decesului, care se actualizeaza potrivit prevederilor art. 11.

In cazul in care nu exista urmasi, daca cel decedat era singurul sustinator al parintilor sai, acestia vor beneficia de jumatate din pensia de urmas stabilita potrivit prevederilor alin. 1.

Urmasii cadrelor militare in rezerva pot opta pentru pensia din sistemul asigurarilor sociale de stat.



Art. 85

Ofiterii, maistrii militari si subofiterii in activitate pot fi trecuti in rezerva sau direct in retragere, dupa caz, in urmatoarele situatii:

a) dupa implinirea virstei si vechimii in serviciu necesare acordarii pensiei de serviciu;

b) sint clasati "inapt pentru serviciul militar" de catre comisiile de expertiza medico-militara;

c) sint clasati "apt limitat";

d) au implinit limita de virsta in grad;

e) cind, in urma reorganizarii unor unitati si a reducerii unor functii din statele de organizare, nu sint posibilitati pentru a fi incadrati in alte functii sau unitati, precum si pentru alte motive sau nevoi ale Ministerului Apararii Nationale;

f) pentru a fi numiti intr-o functie publica, civila, cu mentiunea de a fi trecuti in rezerva;

g) la cerere, pentru motive bine intemeiate;

h) prin demisie;

i) cind manifesta dezinteres in indeplinirea atributiilor si sarcinilor de serviciu sau in perfectionarea pregatirii lor militare si de specialitate;

j) cind comit abateri grave de la prevederile regulamentelor militare sau de la alte dispozitii legale;

k) cind, pentru o infractiune savirsita din culpa, li s-a aplicat prin hotarire judecatoreasca pedeapsa inchisorii, cu suspendarea conditionata a executarii, ori a amenzii, precum si in cazurile cind au beneficiat de amnistie sau gratiere inainte de inceperea executarii pedepsei;

l) cind incalca prevederile art. 4 lit. a) alin. 2 si art. 29 lit. f).

Trecerea in rezerva sau direct in retragere se face din oficiu, in conditiile prevazute la alin. 1 lit. a), b), d), e), f) si l), la propunerea consiliilor de judecata, in conditiile de la lit. i) si j), iar in celelalte conditii la propunerea comandantilor unitatilor din care fac parte, inaintata ierarhic.

Raportul comandantilor privind trecerea in rezerva a cadrelor militare in conditiile prevazute la alin. 1 lit. h) se inainteaza pe cale ierarhica, impreuna cu raportul de demisie, celor in a caror competenta intra, potrivit art . 43, trecerea in rezerva. Pina la comunicarea ordinului de trecere in rezerva, cei in cauza sint obligati sa-si indeplineasca atributiile functiilor in care sint incadrati, precum si toate indatoririle ce le revin.

Pe timp de razboi, al mobilizarii, starii de asediu si starii de urgenta cadrele militare nu se trec in rezerva prin demisie.

Ofiterii in activitate care au implinit limita de virsta in grad pentru clasa a III-a in rezerva, prevazuta la art. 92, precum si cadrele militare care au fost clasate medical "inapt pentru serviciul militar cu scoatere din evidenta " se trec direct in retragere prin aplicarea uneia dintre prevederile alin. 1, in raport cu motivele care determina schimbarea situatiei lor militare.



Art. 103

Ofiterilor, maistrilor militari si subofiterilor trecuti in rezerva potrivit prevederilor art. 85 alin. 1 lit. c), d) si e) si care nu indeplinesc conditiile pentru a beneficia de pensie militara de serviciu li se va asigura, cu prioritate, recalificarea si reintegrarea in munca prin grija Ministerului Muncii si Protectiei Sociale.





JOSEPH BIDEN, VICEPRESEDINTELE SUA:



SOLDATII NOSTRI SUNT MÂNDRI



SA SERVEASCA UMAR LA UMAR



CU TRUPELE ROMÂNESTI