Înalta Curte dă liber la pensii pentru magistrații infractori
Postat la: 03.06.2014 - 21:45 | Scris de: Voichiţa Răşcanu
Înalta Curte de Casație și Justiție a desființat practica CSM de a nu le permite magistraților cercetați pentru infracțiuni să se pensioneze. ÎCCJ a ajuns la concluzia că legea nu permite Consiliului Superior al Magistraturii să pună o condiție suplimentară și inexistentă într-un act normativ, pentru a împiedica ieșirea la pensie, printr-o hotărâre de principiu a Consiliului. Fostul procuror Niță Marin, condamnat la patru ani de închisoare cu executare pentru luare de mită, este cel care le-a venit de hac foștilor colegi din CSM.
ÎCCJ a decis, la sfârșitul lunii aprilie, să oblige CSM să propună președintelui României eliberarea din funcție a procurorului Niță Marin, care a activat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Oltenița, condamnat la patru ani de închisoare pentru luare de mită. Inițial, membrii Consiliului refuzaseră, fără temei legal, să îi permită lui Niță pensionarea, pe motiv că acesta a fost trimis în judecată de DNA.
Urmare a deciziei ÎCCJ, CSM a transmis deja Președintelui propunerea de eliberare din funcție prin pensionare, iar decretul a fost deja semnat și publicat.
Urmare a deciziei ÎCCJ, CSM a transmis deja Președintelui propunerea de eliberare din funcție prin pensionare, iar decretul a fost deja semnat și publicat.
Practica CSM de a amâna pensionările nu are temei legal
Din momentul în care Consiliul Superior al Magistraturii a fost înnoit cu aleșii tineri, a desăvârșit o practică ce nu are temei legal. De fiecare dată când un magistrat era arestat preventiv și, automat, suspendat din funcție, cererea acestuia de pensionare era amânată ani în șir, până în momentul în care magistratul era achitat sau condamnat definitiv. Cel mai clar exemplu este cel al procurorului Sterian Guli, trimis în judecată în 2006, pentru infracțiuni asimilate celor de corupție și condamnat.... în 2014. Deși Guli a făcut nenumărate cereri de pensionare la CSM, membrii au căzut de acord ca, de la ei putere, să adauge la lege și să nu îi permită pensionarea. Ca urmare, de abia în 2014, după momentul condamnării sale definitive, CSM a decis să îl elibereze pe acesta din funcție, ca urmare a condamnării. Ani de zile, toate drepturile lui Guli au fost suspendate, iar acestuia i-a fost refuzat dreptul de a ieși la pensie, deși îndeplinea toate condițiile legale.
Consiliul a refuzat să aplice legea, ca să dea bine!
Fostul procuror Niță Marin, de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Oltenița, a fost arestat la cererea DNA, și trimis în judecată în 2012 pentru că a cerut 5.000 de euro de la un individ pentru a-i da o soluție de neîncepere a urmăririi penale. Din spatele gratiilor, Niță a cerut CSM să îi permită pensionarea. Numai că membrii Consiliului au refuzat să permită aplicarea legii, pentru a da bine în fața presei și a Comisiei Europene. Mai exact, fără a avea vreun argument legal viabil, CSM a susținut că Niță nu are dreptul la pensionare anticipată, deoarece acest drept le este recunoscut numai magistraților în activitate, iar în acest caz, odată cu punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva sa, Niță era suspendat din funcție.
„Deși Legea nr. 303/2004 expune doar câteva efecte ale suspendării unui magistrat din funcție, precum neplata drepturilor salariale, neincluderea perioadei în cea a vechimii în magistratură și inaplicabilitatea interdicțiilor și incompatibilităților prevăzute, această enumerare nu are un caracter limitativ, ci unul exemplificativ. De altfel, potrivit art. 49 alin. 4 din Codul Muncii, în cazul suspendării contractului individual de muncă din cauza unei fapte imputabile salariatului, pe durata suspendării, acesta nu va beneficia de niciun drept care rezultă din calitatea sa de salariat. Plenul apreciază că cererea magistratului de pensionare anticipată urmărește valorificarea unui drept ce decurge din calitatea sa de magistrat, deși suspendat. Față de aceste motive, în considerarea faptului că domnul Niță Marin era suspendat din funcție la data formulării cererii de pensionare anticipată, situație incidentă și în prezent, a survenit și o sentință penală definitivă de condamnare a magistratului, Plenul CSM va respinge cererea de pensionare anticipată formulată."
Procurorul Niță a răpus CSM-ul
Ca atare, Niță s-a adresat instanței de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție, cerându-le magistraților supremi să oblige Consiliul să propună pensionarea sa. În 30 aprilie 2014, ÎCCJ a decis următoarele:"Admite contestaţia formulată de Niţă Marin împotriva Hotărârii nr. 1051 din 8 octombrie 2013 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii și, în consecinţă: Anulează hotărârea atacată și obligă intimatul să emită o nouă hotărâre prin care să propună Președintelui României eliberarea din funcţie a contestatorului, prin pensionare. Obligă intimatul Consiliul Superior al Magistraturii la plata în favoarea contestatorului a sumei de 1000 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată. Definitivă. Pronunţată în ședinţă publică, astăzi 30 aprilie 2014."
După decizia ÎCCJ, CSM a pus în aplicare dispozitivul acesteia, trimițând președintelui României propunerea de pensionare a procurorului, deci nu de scoatere din sistem ca urmare a condamnării definitive, iar decretul a fost deja semnat și publicat. Decizia ÎCCJ este un argument important pentru toți magistrații aflați în aceeași situație, iar CSM va trebui să își schimbe politica practicată pe lângă lege!
Senatul nu vrea pensii pentru magistrații condamnați
În altă ordine de idei, membrii Comisiei Juridice din Senat au dat, marți, aviz pozitiv proiectului de lege care prevede ca magistraților condamnați să le fie tăiate pensile special. Proiectul a fost adoptat cu șase voturi "pentru" și un vot "împotrivă", dar din el au fost eliminate infracțiunile de abuz și neglijență în serviciu.
Judecătorul Stan Mustață, arestat preventiv pentru că vindea sentințe pe tarabă, vrea să se pensioneze. Direct de după gratii s-a adresat cu o cerere Consiliului Superior al Magistraturii. CSM a amânat pensionarea o vreme, în speranța că parlamentarii vor înceta să tergiverseze modificarea legislației care permite acum unui magistrat corupt să încaseze o pensie foarte mare.
Jurnaliștii care au relatat săptămâna aceasta povestea cu pensionarea lui Mustață au calculat că legea îi permite acum acestuia să încaseze o pensie de aproximativ 2.800 de euro.
Situația este pur și simplu scandaloasă și Stan Mustață nu e primul profitor al acestei legislații pur și simplu nesimțite. El este acum în centrul atenției și până la acest caz au beneficiat de această legislație toti judecătorii cu probleme care s-au pensionat.
În cazul Mustață, legislația impune statului român să-i plătească judecătorului șpăgar o pensie cât 15 salarii minime pe economie, pensie pentru care plătesc taxe aproximativ 50 de români care abia supraviețuiesc din 850 de lei pe lună salariu.
Vă dați seama în ce țară trăim?
Un proiect de lege care schimbă situația este rătăcit prin Parlament. Interesant este că aleșii nu par grăbiți să stopeze această stare de fapt complet anormală și sfidătoare la adresa întregii societăți, deoarece magistratii sunt tagma profesionala care pot ascunde dosarele de coruptie ale politicienilor pina la calendele grecesti cand se prescriu pedepsele..
Statul recompensează pur și simplu, cu sume uriașe, corupția în magistratură(asa cum la Pitesti exista cea mai mare pensie din tara de 34.000 de lei pe luna pentru seful magistrat al penitenciarului). Magistrații corupți nu pățesc aproape nimic rău când sunt prinși. Pot spera cu șanse reale la sentințe cu suspendare și apoi se retrag liniștiți în avocatură încasând în plus și pensii de mii de euro.
În loc să-i băgăm la pușcărie câte 20 de ani să le confiscăm toată averea și să le tăiem orice beneficii din bani publici, îi plătim bine. Practic îi lăsăm să ne fure de două ori. Prima dată ne-au furat când le-am plătit salarii uriașe pentru onestitate și imparțialitate. După ce s-a dovedit că sunt hoți, acceptăm să ne fure a doua oară prin pensii pe care nu ar trebui să aibă dreptul să le încaseze. De ce acceptăm o asemenea măgărie?
Intră în dezbatere pe această temă! Spune mai jos, în secţiunea de comentarii, dacă eşti de acord cu pedepsele draconice pentru judecătorii corupţi.
Data articol: 01/06/2014
Sursa: evz.ro
REVOLTĂTOR Judecătoarea ElenaTurcu, prinsă BEATĂ LA VOLAN şi achitată de INSTANŢĂ, va avea o pensie de peste 10.000 de lei. Ce părere aveți?
Autor: Ionel Stoica
Preşedintele României, Traian Băsescu, a semnat astăzi decretul de pensionare a judecătorei Elena Turcu de la Tribunalul Dâmboviţa. Fosta magistrat[ este celebră pentru că a fost achitată după ce a fost trimisă în judecată pentru conducerea unui autoturism sub influenţa alcoolului. Potrivit unr surse de la Casa de Pensii, magistratul va avea o pensie de 10.500 de lei.
Judecătoarea a ajuns celebră după un scadal mediatic care s-a soldat cu un proces penal. În final, Elena Turcu a fost achitată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Chiar procurorul de şedinţă a cerut achitarea magistratului, spunând că se impune doar sancţionarea contravenţională a acestuia. Elena Turcu a fost trimisă în judecată pentru conducerea unui autoturism sub influenţa aloolului. Pentru că nu a fost stabilită exact alcoolemia, ICCJ a apreciat că fapta judecătoarei nu este prevăzută de legea penală.
Proba video, insuficientă : Proba video a procurorilor a constat într-un colaj de imagini video, luate de la instituţia de presă care a avut reporteri la faţa locului în seara de 14 mai 2007, când s-a produs incidentul, pentru care Turcu a fost deferită justiţiei. Colajul video propus de procurori ca probă a arătat-o pe Elena Turcu care, în mod constant, a refuzat să colaboreze cu poliţiştii care i-au cerut, în repetate rânduri, fie să îi însoţească la secţie, fie ulterior să sufle în aparatul alcooltest, fie să meargă la recoltare de probe.
"Roşeată nu e de la alcool" : Turcu a susţinut din nou că la acel moment nu era beată, că roşeaţa de pe la faţă reprezintă o particularitate individuală pentru care ea nu este vinovată şi că modul în care a procedat la acea vreme a fost "pe fondul unei stări sporite de tensiune", motivată de prezenţa în permanenţă la evenimente a fetiţei ei de numai şase ani.
Procurorul a cerut achitarea : Procurorul a conchis că atâta vreme cât din nicio probă nu reiese valoarea înregistrată de alcooltest şi din cauză că procedura recoltării de probe de sânge a fost viciată în acest caz, în sensul prelevării a două mostre de sânge de câte 10 mililitri, nu poate fi atrasă răspunderea pe Legea penală, care prevede că se deschide dosar penal pentru o alcoolemie mai mare de 0.8 la mie, dar există indicii suficiente că aceasta băuse, astfel încât poate fi sancţionată contravenţional.
Pensionarea refuzată : În 25 februarie 2009, după ce i-a fost refuzată cererea de pensionare de către Preşedinţie, pentru că nu îndeplinea condiţiile, Elena Turcu şi-a dat demisia din funcţia de preşedinte al Secţiei penale a Tribunalului Dâmboviţa. În mai 2011, Elena Turcu a solicitat CSM să constate încetarea de drept a suspendării sale din funcţie, urmare a achitării pronunţate de ÎCCJ. Citiţi mai mult: REVOLTĂTOR Judecătoarea Elena Turcu, prinsă BEATĂ LA VOLAN şi achitată de INSTANŢĂ, va avea o pensie de peste 10.000 de lei. Ce părere aveți? - Justiţie > EVZ.ro http://www.evz.ro/detalii/stiri/revoltator-judecatoarea-elena-turcu-prinsa-beata-la-volan-si-achitata-de-instanta-va-ave-1018806.html#ixzz2HeSr0Dh7 EVZ.ro
PLEACA DIN MAGISTRATURA – Presedinta Sectiei a II-a penala a Curtii de Apel Bucuresti, judecatoarea Elena Ursulescu, se pensioneaza. Ursulescu apare in dosarul de coruptie privind spaga de peste un milion de euro in care a fost arestata Veronica Cirstoiu. In referatul de arestare a judecatoarei Cirstoiu, este mentionata o discutie referitoare la remiterea a 10.000 euro Elenei Ursulescu (Documente)
Duminică, 29 septembrie 2013 11:04 | Scris de George TARATA
Magistrati - Instante
Unul dintre judecatorii care apar in dosarul de coruptie privind spaga de peste un milion de euro in care a fost arestata judecatoarea Veronica Cirstoiu paraseste magistratura. Judecatoarea Elena Ursulescu (foto), presedinta Sectiei a II-a penale a Curtii de Apel Bucuresti, a solicitat eliberarea din functie prin pensionare, incepand cu data de 1 octombrie 2013.
Cererea a fost adoptata de Plenul CSM prin Hotararea nr. 897, care a fost trimisa presedintelui Traian Basescu:
“Potrivit datelor existente in evidenta Directiei resurse umane si organizare, doamna judecator Ursulescu Elena s-a nascut la data de 26.01.1949 si va avea la data de 01.10.2013, data solicitarii eliberarii din functie, varsta de 64 ani, 8 luni si 5 zile si o vechime in functia de judecator de 20 ani, 6 luni si 16 zile. Cererea de eliberare din functie este insotita de Decizia nr.257458 din data de 21.05.2013, eliberata de Casa Locala de Pensii Sector 2 Bucuresti, privind acordarea pensiei de serviciu.
In conformitate cu prevederile art.82 alin. (3) din Legea nr.303/2004, republicata, astfel cum a fost modificata prin OUG nr. 100/2007 pentru modificarea si completarea unor acte normative in domeniul justitiei, aprobata, cu modificari, prin Legea nr. 97/2008 - “De pensia de serviciu prevazuta la alin. (1) beneficiaza, la implinirea varste de 60 ani, si judecatorii si procurorii cu o vechime in magistratura intre 20 si 25 de ani, in acest caz cuantumul pensiei fiind micsorat cu 1% din baza de calcul prevazuta la alin. (1), pentru fiecare an care lipseste din vechimea integrala in magistratura”.
Avand in vedere ca doamna judecator Ursulescu Elena indeplineste conditiile prevazute de art. 82 alin. (3) din legea nr. 303/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii urmeaza sa propuna Presedintelui Romaniei eliberarea din functie, prin pensionare”.
Avocatele afaceristului Dinel Staicu vorbeau despre remiterea a 10.000 de euro Elenei Ursulescu
Numele Elenei Ursulescu apare in dosarul privind spaga de peste un milion de euro, in care a fost arestata judecatoarea Veronica Cirstoiu. Mai exact, in referatul DNA cu propunerea de arestare a Veronicai Cirstoiu este mentionata o discutie purtata intre cele doua avocate ale afaceristului Dinel Staicu, Adriana Dascalu, pusa sub invinuire in dosar, si Ileana Alina Raducan, denuntatoare in aceasta cauza. Astfel, Adriana Dascalu ii transmite Ileanei Alina Raducan ca s-ar putea sa fie nevoie de remiterea sumei de 10.000 de euro Elenei Ursulescu, in vederea dirijarii catre un complet favorabil a dosarului in care judecatoarele TMB Viorica Dinu si Antonela Costache, dar si avocata Raduca, au fost trimise in judecata pentru coruptie.
Iata fragmentul din referatul DNA in care apare numele Elenei Ursulescu:
„Cu prilejul intalnirii pe care a avut-o cu martora denuntatoare Raducan Ileana Alina, la data de 03.07.2013, invinuita DASCALU ADRIANA a reiterat pretentia de a primi datoria de 300.000 euro (din suma de 1.500.000 euro promisa pentru anularea pedepsei de 7 ani inchisoare), sustinand ca nu putea sa „evite” decat o parte de datorie, in cuantum de 200.000 euro (a scris „3” cand s-a referit la 300.000 euro si, respectiv, cifra „2” pe care a taiat-o cu un „x” atunci cand a afirmat ca nu poate evita decat suma de 200.000 euro). In continuare, a precizat ca trebuie neaparat sa remita suma de 100.000 euro judecatorilor CIRSTOIU VERONICA (a scris „V”) si Mustata Stan (a scris „M”) de la Curtea de Apel Bucuresti, respectiv cate 50.000 euro fiecaruia dintre acestia, pentru „dirijarea” dosarului nr. 388/P/2012, la momentul sesizarii instantei de judecata prin rechizitoriu, la un complet favorabil care va pronunta o hotarare avantajoasa. In aceleasi imprejurari, DASCALU ADRIANA si-a marit pretentiile, de la 100.000 euro la 150.000 euro, afirmand ca s-ar putea sa fie necesara remiterea sumei de 10.000 euro si judecatorului Ursulescu Elena, presedintele Sectiei a II-a penale a Curtii de Apel Bucuresti (a scris „U” si semnul „?”), care ar putea avea un rol important in „dirijarea” aceluiasi dosar penal. De asemenea, DASCALU ADRIANA a stabilit ca diferenta de 40.000 euro, din suma de 150.000 euro pretinsa, urma sa o imparta cu Raducan Ileana Alina, cate 20.000 euro fiecare (conversatia fiind completata de mentiunile olografe „A+A”, „40”, „20” si „20”). A sustinut ca, daca va remite judecatorilor anterior mentionati suma totala de 110.000 euro, dosarul nr. 388/P/2012 (a scris „dosarul nostru”) va ajunge la un complet de judecata care, in schimbul unor sume de bani pe care nu le-a precizat sub aspectul cuantumului, ar putea sa dea o solutie favorabila inculpatilor Raducan Ileana Alina si Staicu Marian, in sensul suspendarii conditionate a executarii pedepsei”.
Fostul procuror militar Dan Voinea, pensie de 21.000 lei
Generalul şi fostul magistrat militar, actualmente avocat în cadrul Baroului Gorj, Dan Voinea, este apărătorul cel mai privilegiat din breasla gorjeană. Graţie pensiei sale de 21.000 lei, adică 210 milioane de lei vechi, avocatul Voinea n-are nevoie de procese, pentru a-şi asigura nivelul de trai, ducând o viaţă de nabab, numai cu pensia primită lunar. Fireşte, suma de bani cu multe zerouri, ce îi sperie pe mulţi, vine după 29 ani de activitate, cu succese şi, pe alocuri, eşecuri, răsplătindu-l astfel pentru prestaţia depusă în calitatea de justiţiabil. Însuşi Dan Voinea declara, la un moment dat, că „am o pensie foarte mare, fac parte din categoria cu pensii speciale, aşa cum era legislaţia”, aducând ca argument în favoarea acestei pensii şi faptul că, a trimis în judecată „atâţia generali şi criminali, fără să am nicio protecţie”.
Dosarele Revoluţiei din 1989 şi Mineriadelor l-au tras în jos
Procuror militar din anul 1982, avocatul de acum Dan Voinea a deţinut şefia Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, între anii 1997 şi 2000. În decembrie 1989, a fost procuror în procesul soţilor Ceauşescu, având atunci gradul de maior la Direcţia Procuraturii Militare. Momentul a fost unul de trambulină pentru procurorul Dan Voinea, care a participat, la cerere, la procesul Elenei şi al lui Nicolae Ceauşescu, el întocmind rechizitoriul pe baza căruia cei doi au fost condamnaţi la moarte şi executaţi, în 25 decembrie 1989.
Totodată, generalul magistrat Voinea este cel care a instrumentat două dintre cele mai importante dosare post-decembriste, cel al mineriadei din 13-15 iunie 1990 şi cel al Revoluţiei din decembrie 1989. Numai că modul în care a instrumentat aceste dosare celebre i-au grăbit sfârşitul carierei profesionale. Astfel, în anul 2008, procurorul general al României, Laura Codruţa Kövesi, a cerut revocarea din funcţia de adjunct al şefului Secţiei Parchetelor Militare a lui Dan Voinea, pentru nefinalizarea, după 18 ani, a dosarelor revoluţiei şi mineriadelor. Pensionar, Voinea a ales să rămână în breasla justiţiei, trecând de la acuzator, la rolul de apărător, la Baroul Gorj.
Raul Pănoiu
Dosarele Revoluţiei din 1989 şi Mineriadelor l-au tras în jos
Procuror militar din anul 1982, avocatul de acum Dan Voinea a deţinut şefia Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, între anii 1997 şi 2000. În decembrie 1989, a fost procuror în procesul soţilor Ceauşescu, având atunci gradul de maior la Direcţia Procuraturii Militare. Momentul a fost unul de trambulină pentru procurorul Dan Voinea, care a participat, la cerere, la procesul Elenei şi al lui Nicolae Ceauşescu, el întocmind rechizitoriul pe baza căruia cei doi au fost condamnaţi la moarte şi executaţi, în 25 decembrie 1989.
Totodată, generalul magistrat Voinea este cel care a instrumentat două dintre cele mai importante dosare post-decembriste, cel al mineriadei din 13-15 iunie 1990 şi cel al Revoluţiei din decembrie 1989. Numai că modul în care a instrumentat aceste dosare celebre i-au grăbit sfârşitul carierei profesionale. Astfel, în anul 2008, procurorul general al României, Laura Codruţa Kövesi, a cerut revocarea din funcţia de adjunct al şefului Secţiei Parchetelor Militare a lui Dan Voinea, pentru nefinalizarea, după 18 ani, a dosarelor revoluţiei şi mineriadelor. Pensionar, Voinea a ales să rămână în breasla justiţiei, trecând de la acuzator, la rolul de apărător, la Baroul Gorj.
Raul Pănoiu
5.000 de euro, cel mai mare venit al unui fost magistrat din Moldova
PENSIILE "NESIMTITE" NU AU DISPARUT
Deşi sunt ajunşi la o perioadă a vieţii când reţeta de medicamente este una dintre cele mai mari cheltuieli lunare, pensionarii din zona Moldovei se împart în două mari categorii. O parte sunt cei care beneficiază de luxul de a avea o menajeră, un îngrijitor personal şi de a-şi întreţine sănătate prin excursii de tratament în orice colţ al lumii, pensiile lor lunare fiind de 26 de ori mai mari decât leafa unui angajat. La polul opus sunt cei care trebuie să împartă pensia de 350 de lei între sănătate, întreţinere şi nepoţi.
După zeci de ani de muncă, veniturile la care au .„În judeţul Iaşi beneficiază de indemnizaţia socială minimă garantată un număr de 26.499 de persoane, adică 350 de lei”, ne-a declarat Adriana Grecu, directorul Casei Judeţene de Pensii (CJP) Iaşi. La Iaşi sunt peste 146.000 pensionarii din sectorul de stat, pensia medie în cazul lor fiind de764 de lei, şi alţi 35.600 din sectorul agricol, a căror pensie medie este 309 lei. Pentru cei cu pensii mici, 30 de zile înseamnă un adevărat slalom printre datorii, facturi şi bonuri fiscale şi drămuirea fiecărei bancnote de 10 lei astfel încât să-ţi permiţi o masă zilnică.
MAGISTRATII O CATEGORIE PRIVILEGIATA DE PUTEREA PDL si USD
Şi doar pentru că titulatura avută în câmpul muncii se transformă într-un privilegiu la vârsta pensionării, magistraţii şi alte categorii de salariaţi cărora li se calculează pensia după legi speciale au venituri substanţiale.„La Iaşi, cea mai mare pensie acordă pentru sectorul de stat este de 5.829 de lei, fiind încasată de un profesor nevăzător. Sunt cinci pensii de peste 5.000 de lei înregistrate în judeţ. Cea maimare pensie plătită la Iaşi este de 21.712 de lei, încasată de un magistrat pe baza legilor speciale”, ne-a declarat Isabela Grigorovschi, purtătorul de cuvânt al CJP Iaşi iar la Barlad sunt 2 fosti magistrati cu pensii de 13.730 si 12.896 de lei . Asta înseamnă un venit lunar de 26 de ori mai mare decât leafa minimă a unui absolvent de studii superioare şi de 60 de ori mai mare decât pensia minimă garantată. Înseamnă 5.000 de euro, bani cu care poţi să cumperi în fiecare lună o maşină bună la mâna a doua sau cu care poţi pleca în croazieră.
Cea mai mare pensie plătită în judeţul Botoşani este de 18.643 lei brut şi aparţine unui fost magistrat, intrând la categoria pensii speciale. Potrivit CJP Botoşani, cea mai mare pensie, din asigurări sociale, este de 2.818 lei brut. În judeţul Neamţ, din cei 138.249 de pensionari, 4.360 au venituri lunare mai mari de 1.500 lei. Cea mai mare pensie de serviciu din judeţ fireste a unui fost magistrat este de 17.229 lei brut, în timp ce 18.103 de nemţeni beneficiază de cei 350 de lei. La nivelul judeţului Suceava, cea mai mare pensie încasată este de 4.327 lei şi este încasată de un fost miner. În acelaşi timp, 91.326 dintre pensionarii suceveni au venituri sub 500 de lei.
PENSIILE "NESIMTITE" NU AU DISPARUT
Deşi sunt ajunşi la o perioadă a vieţii când reţeta de medicamente este una dintre cele mai mari cheltuieli lunare, pensionarii din zona Moldovei se împart în două mari categorii. O parte sunt cei care beneficiază de luxul de a avea o menajeră, un îngrijitor personal şi de a-şi întreţine sănătate prin excursii de tratament în orice colţ al lumii, pensiile lor lunare fiind de 26 de ori mai mari decât leafa unui angajat. La polul opus sunt cei care trebuie să împartă pensia de 350 de lei între sănătate, întreţinere şi nepoţi.
După zeci de ani de muncă, veniturile la care au .„În judeţul Iaşi beneficiază de indemnizaţia socială minimă garantată un număr de 26.499 de persoane, adică 350 de lei”, ne-a declarat Adriana Grecu, directorul Casei Judeţene de Pensii (CJP) Iaşi. La Iaşi sunt peste 146.000 pensionarii din sectorul de stat, pensia medie în cazul lor fiind de764 de lei, şi alţi 35.600 din sectorul agricol, a căror pensie medie este 309 lei. Pentru cei cu pensii mici, 30 de zile înseamnă un adevărat slalom printre datorii, facturi şi bonuri fiscale şi drămuirea fiecărei bancnote de 10 lei astfel încât să-ţi permiţi o masă zilnică.
MAGISTRATII O CATEGORIE PRIVILEGIATA DE PUTEREA PDL si USD
Şi doar pentru că titulatura avută în câmpul muncii se transformă într-un privilegiu la vârsta pensionării, magistraţii şi alte categorii de salariaţi cărora li se calculează pensia după legi speciale au venituri substanţiale.„La Iaşi, cea mai mare pensie acordă pentru sectorul de stat este de 5.829 de lei, fiind încasată de un profesor nevăzător. Sunt cinci pensii de peste 5.000 de lei înregistrate în judeţ. Cea maimare pensie plătită la Iaşi este de 21.712 de lei, încasată de un magistrat pe baza legilor speciale”, ne-a declarat Isabela Grigorovschi, purtătorul de cuvânt al CJP Iaşi iar la Barlad sunt 2 fosti magistrati cu pensii de 13.730 si 12.896 de lei . Asta înseamnă un venit lunar de 26 de ori mai mare decât leafa minimă a unui absolvent de studii superioare şi de 60 de ori mai mare decât pensia minimă garantată. Înseamnă 5.000 de euro, bani cu care poţi să cumperi în fiecare lună o maşină bună la mâna a doua sau cu care poţi pleca în croazieră.
Cea mai mare pensie plătită în judeţul Botoşani este de 18.643 lei brut şi aparţine unui fost magistrat, intrând la categoria pensii speciale. Potrivit CJP Botoşani, cea mai mare pensie, din asigurări sociale, este de 2.818 lei brut. În judeţul Neamţ, din cei 138.249 de pensionari, 4.360 au venituri lunare mai mari de 1.500 lei. Cea mai mare pensie de serviciu din judeţ fireste a unui fost magistrat este de 17.229 lei brut, în timp ce 18.103 de nemţeni beneficiază de cei 350 de lei. La nivelul judeţului Suceava, cea mai mare pensie încasată este de 4.327 lei şi este încasată de un fost miner. În acelaşi timp, 91.326 dintre pensionarii suceveni au venituri sub 500 de lei.
