sâmbătă, 16 mai 2015

SCMD, VAZUT DIN ALTA PERSPECTIVA !



domnilor care mai aveti onoare, demnitate si curajul raspunderii faptelor personale,
                                       ...daca nu va place biciul,
                                          si-ati dori sa stati la masa,
                                          nu stati si hraniti capriciul
                                          celor care va apasa!
                                   ridicati - va la lupta
                                   cum am fost, sau cate doi,
                                   cand politica - i  corupta
                                   luati PUTEREA - napoi!...
Intr-o vreme, am fost tentat sa cred in scopul infiintarii ONG.urilor militare ! FALS ! O mare MARE MUTA , fara nici-o actiune notabila sau atitudine verticala practica, impotriva unui sistem politic institutionalizat corupt!
O mare speranta m-a marcat profund, la infiintarea SCMD! O mare deziluzie traiesc astazi! Atunci, cand am intrat in aceasta organizatie, nu stiam ca, numai dupa doi ani de existenta, va deveni tot MAREA MUTA!
Desi NU CRED CA E O COINCIDENTA, atitudinea initiala, reala, la inceputurile infiintarii sale, a fost DISTRUSA in etape, de doua forte care au actionat simultan si convergent: una din interiorul organizatiei ( la vedere ), iar cealalta din exteriorul organizatiei( ascunsa )!


“NU CRED CĂ E O COINCIDENŢĂ !”
Si nu sunt singurul! Un coleg al meu, un adevarat patriot, spunea:  
 Coincidenţele se întâmplă de regulă odată la câteva zeci de ani , sau mai mult şi ar trebui să se petreacă în mod aproximativ egal, în bine şi în rău. Când însă acestea se “întâmplă” atât de des şi numai pe o latură a evenimentelor, numai când trebuie să mi se ia un drept, să fiu furat, miţit, înjosit, manipulat, verificat, urmărit, înregistrat, monitorizat, batjocorit, eu nu cred în coincidenţe. 
Nu cred că este o coincidenţă faptul că de 25 de ani ( R " 89 ) nici- un guvern , nici- un preşedinte, nici -un partid, nu au reuşit să construiască altceva decât vile. 
Nu cred că este o coincidenţă faptul că de 25 de ani încoace, toate combinatele, întreprinderile, fabricile care produceau ceva ce era căutat şi avea valoare, industria chimică, petrolieră, agricultura, industria naţională de armament, energia, transporturile, metalurgia, industria de maşini şi utilaje au căzut toate, s-a ales praful de ele, au dispărut aşa... neplanificat. 
Nu cred că este o coincidenţă faptul că flota comercială a unei ţări, poate să dispară aşa dintr-o dată şi nimeni nu e vinovat de asta, ca şi cum ar fi dispărut sau ar fi fost vândută, pentru că nu mai aveam nevoie de ea, fără să punem nimic în schimb. 
Nu cred că este o coincidenţă faptul că toate combinatele siderurgice ale ţării au încăput pe mâna unei puteri străine, a reprezentantului unei ţări ,care nici acum, după 100 de ani, nu ne-a înapoiat tezaurul dat spre păstrare. Nu cred că este o coincidenţă acest act de trădare naţională. 
Nu cred că este o coincidenţă faptul că de 25 de ani, înainte de fiecare mandat de preşedinţie, sau alegeri , candidaţii principalelor partide, sau trimişi ai lor, fac vizite mai mult sau mai puţin oficiale, în ţările licuricilor. 
Nu cred că este o coincidenţă faptul că la conducerea ţării, în parlamentul României, în guvern, la preşedinţie, apar mereu persoane cu dosar penal, aflaţi în cercetări, cu dosare de plagiat, incompatibilitate, persoane şantajate şi şantajabile, domnisoare, amante si alte progenituri, a căror probitate morală si profesionala, este nu numai îndoielnică ,ci de-a dreptul scandaloasă, indicate si eficient de manipulat. 
Nu cred că este o coincidenţă faptul că din toată justiţia română sunt aleşi în manageriatul ei exact cele mai controversate persoane, dar reevaluate, unii cu procese pierdute la CEDO pentru abuz, asa incat in lipsa unor judecători buni în România, suntem nevoiţi să numim procurori pe post de judecători la CCR, sau că din toţi jurişti României, cel mai bun ministru al justiţiei, este o rudă a primului ministru, aşa cum cel mai bun pentru funcţia de Sef al SMG, este un nepot al soţiei preşedintelui tarii.
Nu cred că este o coincidenţă faptul că toţi escrocii internaţionali investesc în România, că aceştia sunt desemnaţi să negocieze “privatizări” strategice din România. 
Nu cred că este o coincidenţă faptul că din toate privatizările efectuate, nici una nu a reuşit şi toate întreprinderile privatizate, au ajuns în faliment,  practic nu mai avem nimic care să meargă în această ţară, nici energie, nici transporturi, nici industrie de armament, nici păduri, şi în curând, nici ape, care vor fi otrăvite prin metoda RMGC sau Chevron. 
Nu cred că este o simplă coincidenţă faptul că sistemul educaţional este la pământ, că renumita şcoală românească nu mai există, că şcoala românească scoate numai EBE, şi Mareani aşa cum se exprima eufemistic primul ales al ţării, realizatorul unei “capodopere”. Nu este o coincidenţă faptul că în loc să ridicăm stacheta învăţământului, noi căutăm soluţii să dăm şi proştilor diplomă, să avem nu numai proşti cu diplomă cum déjà avem, dar şi diplomă pentru proşti. 
Nu cred că este o coincidenţă faptul că nu mai avem industrie de apărare, nu mai avem armată, nu mai avem cu ce ne apăra ţara. Am transformat gradele militare în cocarde pe umerii prietenilor şi slujitorilor politici, că generalii armatei intră în puşcărie mai repede decât membrii clanurilor mafiote, că armata, ca întreg poporul este dezbinată, ajungându-se ca militarii să fie consideraţi coada de topor, sau “minerii” unui partid sau altul. 
Nu cred că este o coincidenţă faptul că se dărâmă spitale şi se înmulţesc cimitirele, că doctorii ne pleacă în străinătate, iar în ţară ne umplem de reprezentanţii a sute de “misiuni evanghelice” care găsesc aici toate condiţiile pentru îndobitocirea celor cu diplomă de prost. 
Nu cred că este o coincidenţă faptul că în loc să fim uniţi, în loc să ne manifestăm ca o naţiune suverană, noi cedăm suveranitatea unor organizaţii sau structure mafiote, care nu urmăresc decât spolierea acestei ţări şi ne mai şi federalizăm sub deviza “ cu cât le dăm mai mult din ceea ce mai avem , cu atât vom primi şi noi câte ceva de ros”. 
Nu cred că este o coincidenţă faptul că numai la noi se vorbeşte de autonomie, regionalizare, drepturile minorităţilor în timp ce în alte ţări curios, nu sunt astfel de probleme, deşi românii din alte ţări nu au nici şcoli în limba română, nici universităţi şi nu sunt nici lăsaţi să-si folosească limba română în administraţia locală, dar să mai fie declarată limba română ca limbă oficială. 
Nu cred că este o coincidenţă faptul că nu mai avem nimic şi ne pierdem treptat şi conştiinţa de neam aşa cum nu este o coincidenţă nici faptul, că din toată biblioteca Romei au “dispărut “ fără să se ştie cum, exact volumele care vorbeau despre daci. 
Nu cred că este o coincidenţă faptul că pământul sfânt al vechii Dacii, toate centrele energetice şi spirituale ale acestui pământ, Munţii Orăştiei, Munţii Buzăului, Bucegii, sunt cercetate, investigate, scormonite, luate în arendă sau cedate pentru “ dezvoltare” turistică, sau pentru “antrenamente militare” reprezentanţilor unor ţări, care în toată istoria ne-au adus numai “bucurii”. 
Nu cred că este o coincidenţă faptul că toate guvernele şi conducerile partidelor, candidaţii la preşedinţie, aveau şi au în componenţă sau erau şi sunt pioni, sau chiar membrii ai unor structuri oculte , sau servicii secrete, sau si/si. 
Crede cineva în coincidenţe?”Eu nu cred!

Nu sunt un nostalgic, dar in 1990 Romania era cu datoria externa achitata la zi, urma sa incaseze sume importante de dolari de la unii debitori si aspiram la o existenta decenta, conform schimbarilor structurale, ale etapei moderne de civilizatie. 
Faptul ca Ceauşescu speriase Vestul, pentru mine si altii, care au trait si muncit in  acea perioada, nu este o noutate. 
Vina de a fi fost un dictator, este atenuata / daca nu iertata, de faptul ca era un patriot ! Un patriot care a facut mai mult decat ar face zece preşedinţi „democrați”: Napoleon a făcut din Franța o mare putere în Europa, Stalin a construit U.R.S.S. şi toată planeta tremura de frica lui, Ceaușescu a construit o economie puternică, cum nu avusese niciodată România înainte de război. Exportam în peste 134 de ţări, Ahmadinejad a construit economia Iranului ca să fie independent, ca să nu cerşească la F.M.I. şi B.M., Ghaddafi, la fel… Democraţii abia aşteptau lovitura de stat din 1989! Primul premier de după, a declarat industria ţării un „morman de fiare vechi”, dînd astfel startul jafului naţional, în plină desfăşurare şi astăzi. Primul guvern democrat a primit cadou în 1990 o ţară doldora de zestre, fără un leu datorie externă, cu creanţe de recuperat şi cu destui bani cash (a se înţelege lichiditate B.R.C.E.). În cei 26 de ani zestrea României a trecut în proprietatea privată a clasei politice interne şi a acoliţilor externi, industria şi agricultura s-au dus pe apa sîmbetei. De ce sînt necesare comparaţiile? Pentru că Ceauşescu a devenit o modă pentru unii „analişti”, deşi ar trebui să fie o problemă de stat. Studiind documentele de arhivă, pot afirma că politica lui Ceauşescu şi-a pus favorabil amprenta pe evoluţia României, industria, sănătatea şi învăţămîntul, au progresat considerabil, iar imaginea externă a României a atras după sine aprecieri favorabile pe toate meridianele. 
De ce mi-ar fi teamă să vorbesc despre Ceauşescu? Nu pot fi acuzat nici de participaţiune la sistem, nici de nostalgie comunistă.. Studiaţi documentele de arhivă şi veţi vedea ce-a făcut Ceauşescu cu banii de la F.M.I. şi de la Banca Mondială, şi ce-au făcut aceşti democraţi grăsuni de bătătură, profesionalizaţi în excrocherii financiare la şcolile politice de vară ale partidelor. Studiaţi documentele! Preşedintele împuşcat de cei cîţiva antiromâni îndoctrinaţi de „agenturili străine” nu vi se va mai părea atît de sinistru. Ceauşescu a fost un patriot. 
În ultima perioadă presa din ţară nu mai pridideşte în redarea serializată a vieţii private a fostului preşedinte. Unii, aşezaţi la minte, îi laudă meritele, alţii, de teamă că ar învia şi i-ar lua la bani mărunţi sau i-ar pune pe fugă, îl îngroapă mai abitir. Ce-ar fi făcut Ceauşescu dacă era preşedinte la borna prezentului? Nimeni n-ar fi mişcat în front. Ar fi pus în mişcare Legea 18 şi adio miliardari de carton, adio bănci straine pe teritoriu ţării, adio cămătărie instituţionalizată, adio hoţie de stat, adio îmbuibare la vîrf din buzunarul poporului. Nici urmă de F.M.I. sau Bancă Mondiale pe teritoriul patriei, pe care cu adevărat l-a respectat. Ar fi condamnat cu fermitate acţiunile antinaţionale, ar fi luat măsuri împotriva sfidării poporului român, împotriva propunerii iresponsabile a U.D.M.R., de a elimina articolul din Constituţia României, al cărui conţinut prevede caracterul naţional, unitar şi indivizibil al statului român. Însăşi dezbaterea acestei propuneri aberante a U.D.M.R. constituie un precedent extrem de periculos, care ar conduce la reacţii antiromâneşti, împotriva siguranţei naţionale, împotriva integrităţii teritoriale a României. 
Referitor la societatea de acum şi cea de dinainte de lovitura de stat, dar şi la asasinarea fostului preşedinte – episod ruşinos pentru istoria noastră -, este capabil un exemplar al politicii actuale să-mi răspundă cum a contribuit el concret la dezvoltarea României? E o mare laşitate să nu rosteşti adevărul şi să te uiţi ca viţelul la poartă nouă, cum România este distrusă sistematic, poporul, pauperizat programatic, stigmatizat şi urît de unele state occidentale. Aşadar, „tot înainte!” Înainte a fost, sigur, mai bine. Revenind la Ceauşescu şi la politica practicată de acesta, mult aprofundată astăzi de de presă, din raţiunea senzaţionalului, nu a adevărului, un ziarist se întreba de ce fostul preşedinte n-a construit autostrăzi? Pentru că pe vremea aceea nici urmă de asfaltangii privaţi care să deturneze fondurile în buzunarele proprii, şi, poate, de frica unui duşman tradiţional. N-a construit autostrăzi pentru a reduce potenţiala ameninţare inamică. Polonia, mai vulnerabilă, cu tot potenţialul ei, nu avea un kilometru de autostradă pînă în 1990, pentru că avea acelaşi duşman tradiţional. DAR, economia lui Ceaușescu era pe locul trei în Europa prin exportul de mărfuri, produse chimice, petroliere, mașini grele, utilaje, metalurgie. Ceauşescu a pus accentul pe dezvoltarea reţelei de căi ferate electrificate, pe creşterea puterii energetice a hidrocentralelor, a centralelor electrice nucleare. Exportul era făcut pe căile navale şi ferate, drumurile de atunci erau folosite pentru transportul produselor agricole spre silozuri. Bătrîna Dacie 1300 nu crea probleme de aglomeraţie, de regulă era folosită în concedii, ce-i drept, restricţionar. Da, pe atunci toţi românii plecau în concedii. Azi, doar cei care au furat România pînă la piele, chiar şi boabele semănate, cei ce au avioane private, elicoptere, ambarcaţiuni şi vapoare, îşi fac concediile în cele mai de lux destinaţii planetare. Străini veniţi în vizită pe atunci pe litoralul românesc şi în Nordul Moldovei ne lăudau drumurile, traficul fiind aerisit, deoarece traficul greu se făcea pe C.F.R. şi pe Dunăre. 
Ceauşescu şi românii au făcut sacrificii mari, dar greşeala fatală a fost că a mers cu toate deodată: dezvoltarea ţării, industrializarea, plata datoriei externe, că pînă şi cei de la Europa Liberă, în lipsă de teme, au ajuns să se întrebe în mod critic de ce a plătit România datoria la termen. Fatală pentru Ceauşescu a fost declaraţia că va face o bancă paralelă cu F.M.I.-ul pentru lumea a III-a şi cîteva luni mai tîrziu avea să fie eliminat de către „băieţii deştepţi”. Cît de bine trăiesc românii în democraţie? Chiar şi în perioada penuriei alimentare şi a frigului din case din ultimii ani ai comunismului, a fost boierie faţă de acum, afirmă părinţii noştri. Între 1965 şi 1985, România a fost o ţară civilizată şi respectată în lume. 
În anii ’80 a avut cea mai rapidă creştere economică din Europa, lucru care a speriat Germania, Anglia, Franţa şi SUA. Înainte de 1989 flota de pescadoare era a şasea din lume, iar cea comecială, a patra. Ambele au dispărut, după, cu dosare cu tot. „Porumbeii libertăţii” au venit în ţara noastră prin lovitura de stat condusă de o gaşcă de criminali, şi au învăţat poporul să folosească cuvinte golite de sens, gen revoluţie, democraţie, reformă, economie de piaţa, tranziţie, pentru a masca jaful şi distrugerea noastră ca naţiune. A fost rău că s-au construit oraşe, fabrici, spitale, grădiniţe, drumuri, şcoli, universităţi, teatre, case de cultură, care permiteau poporului să facă un pas spre civilizaţie? Nicidecum. În oraşele construite pe atunci românii vor mai trai 1000 de ani…Stema tarii care trebuia si trebuie sa insoteasca tricolorul, a fost decupata in dispret total, tocmai pentru a justifica ceea ce trebuia sa urmeze! Imnul Tarii ales parca spre rusinea acestui popor,a vrut sa insemne un impuls, catre patriotism. Un patriotism ascuns de fapt in cantec. Nu domnilor:

PATRIOT este persoana care isi iubeste PATRIA si LUPTA pentru apararea si prosperitatea EI!  Nu ne putem iubi tara, uitandu-ne la jefuirea ei! Nu putem fi patrioti, traind in spatiul virtual prin vorbe!
Pe cei vizati de slabiciunile pamantene, manifestate la vedere in lupta pentru apararea si prosperitatea Romaniei, multi de altfel, manati de cele mai bizare orgolii conservatoare, Sistemul Politic de tip Mafiot, va invins!


Vicepresedinte scmd coordinator Filiale Muntenia Sud
Presedintele Filialei Pitesti
Colonel victor Popescu